Eugen Măruță (gds.ro)
Șefii Complexului Energetic Oltenia (CEO) au admis faptul că ajutoarele de stat primite până acum au ajutat societatea să obțină chiar profit.
În anul 2022 a fost obținut profit, iar în 2023 se conturează din nou indicatori pozitivi în ceea ce privește profitul. În conturile companiei au intrat însă sute de milioane de euro în ultimii ani. Nu toți banii din ajutorul de stat au fost folosiți pentru plata certificatelor de CO2. Astfel, au mai rămas sume folosite de companie pentru alte tipuri de cheltuieli. Acest lucru a fost recunoscut chiar de către fostul manager al Directoratului Complexului Energetic Oltenia, Daniel Burlan, actual director al Direcției Ofertare-Vânzare din compania energetică.
Dacă nu ar fi existat obligativitatea achiziției certificatelor de CO2, compania ar fi fost pe profit. Ne-au mai rămas bani din ajutoarele primite și au contribuit la profit.”, a declarat public Daniel Burlan. El este de părere că și anul 2023 se poate încheia cu profit pentru CEO.
A primit peste un miliard de euro ajutoare de stat
CEO a beneficiat până acum de peste un miliard de euro ajutoare financiare de la stat, în baza unui Plan de restructurare și decarbonare aprobat de către Comisia Europeană. Planul propune închiderea de grupuri energetice pe bază cărbune și de cariere miniere, precum și investiții noi în grupuri pe gaze naturale și parcuri fotovoltaice.
În baza avizului CE, România va putea acorda societăţii de energie electrică Complexul Energetic Oltenia SA un ajutor de restructurare în valoare de până la 2,66 miliarde de euro, până în 2026. Banii vor fi utilizați în principal pentru plata certificatelor de CO2.
„Comisia Europeană a aprobat, în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat, planurile României de a acorda societăţii de energie electrică Complexul Energetic Oltenia SA („CE Oltenia”) un ajutor de restructurare în valoare de până la 2,66 miliarde EUR (13,15 miliarde RON). Măsura va permite societăţii să îşi finanţeze planul de restructurare şi să îşi restabilească viabilitatea pe termen lung”, transmite CE.
„Planul de restructurare prezentat de România şi ajutorul pentru sprijinirea acestuia vor asigura restabilirea viabilităţii pe termen lung a CE Oltenia fără a fi necesară continuarea acordării de ajutor de stat. Sprijinul public este însoţit de garanţii pentru a asigura că denaturările concurenţei care s-ar putea produce sunt reduse la minimum şi că măsurile vor sprijini obiectivele de decarbonizare ale UE, în concordanţă cu Pactul verde european”, a declarat vicepreşedinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenţei, după aprobarea Planului de restructurtare a CEO.
Statul trebuie să renunțe la 20% din acțiunile de la CEO
Comisia a evaluat planul de restructurare şi ajutorul de restructurare în conformitate cu Orientările privind ajutoarele pentru salvare şi restructurare, care permit o intervenţie a statului într-o întreprindere aflată în dificultate financiară numai în anumite condiţii, impunând în special ca întreprinderea să realizeze un plan de restructurare solid pentru a asigura restabilirea viabilităţii sale pe termen lung, ca aceasta să contribuie la costul propriei restructurări, ca denaturarea concurenţei să fie limitată şi ca măsura să contribuie la un obiectiv de interes comun.
Comisia a constatat că ajutorul este adecvat, deoarece abordează atât problemele de lichiditate ale societăţii, cât şi pe cele legate de solvabilitate. În special, Comisia a constatat că România va fi remunerată în mod corespunzător pentru ajutor. În acest sens, remuneraţia statului va fi realizată prin câştiguri nete pozitive preconizate, care vor face să crească valoarea participaţiei publice în CE Oltenia, şi prin cesionarea până în 2026 a cel puţin 20 % din acţiunile deţinute de stat, astfel cum se prevede în planul de restructurare.
Totodată, Comisia a considerat că ajutorul este proporţional, contribuţia proprie a societăţii şi a investitorilor de pe piaţă la costurile de restructurare preconizate ridicânduse la peste 30% din costurile restructurării (1,24 miliarde EUR), jumătate din această contribuţie constând în noi finanţări din partea unor investitori privaţi şi a unor instituţii financiare acordate în condiţii de piaţă.
