Deficitul bugetar al României pe trimestrul I al anului 2025 a ajuns la cifra-record de 2,3%, cu alte cuvinte, dacă extrapolăm pe tot anul ar ajunge la 9,2%. Ei bine, în 2024 am făcut un deficit de 9,3%, pe metodologia ESA, adică fără ”cosmetizarea” obișnuită de la final de an, dar a fost un an cu foarte multe alegeri, europarlamentare comasat cu locale, parlamentare și un tur de prezidențiale. În 2025 avem doar prezidențiale, cum mai justificăm deficitul acesta? În condițiile în care veniturile bugetare au crescut, salariile bugetare și pensiile au ”înghețat” la nivelul decembrie 2024, totuși, facem deficit de 2,3% pe 3 luni? Evident, o explicație ar fi aceea că acea ”cosmetizare” tradițională de la sfârșit de an se decontează în primele luni ale anului următor, ceea ce ne arată că de fapt ne furăm singuri căciula, sau, mă rog, ne fură alții căciula, și asta nu de ieri, de azi, ci de zeci de ani.
Dar de ce ne dă fiori o singură cifră, cea a deficitului bugetar, în condițiile în care PIB-ul crește an de an, salariul minim crește așijderea, chiar și de 2 ori/an, uneori, etc.? Pentru că PIB-ul a crescut nesănătos, pe datorie, iar împrumuturile nu se duc exclusiv sau în cea mai mare parte pe investiții, ci pe consum, cu alte cuvinte aceste împrumuturi nu ne vor aduce venituri în viitor, ci doar datorii. Iar scadența se apropie, mai repede decât credem, adică chiar în anul de grație 2025, mai exact după alegerile din turul doi ale prezidențialelor.
Degeaba creștem veniturile bugetare dacă în privința cheltuielilor nu facem nimic, ba dimpotrivă, cresc și mai abitir. Paradoxul este că în timp ce spunem, pe bună dreptate, că sunt prea mari cheltuielile bugetare, avem lipsă de personal tocmai în sectoarele care asigură viitorul oricărei națiuni: educație și sănătate. Dezechilibrul apare din repartiția necorespunzătoare a personalului care activează în sectorul bugetar. Acest lucru îl știu și guvernanții, îl știm și noi, dar nu se face nimic pentru a pune lucrurile pe făgașul normal, iar corecția care va veni, de această dată forțat, va fi plătită de noi toți. Cum? Prin creșteri de impozite și taxe, ceea ce va duce la prețuri mai mari la raft, pentru că, se știe, toate costurile suplimentare se decontează de consumatorul final, adică de către populație, într-un fel sau altul. Problema este că șocul va fi resimțit diferit, în funcție de veniturile fiecăruia dintre noi.
