”Scriitorul, artistul şi ziaristul sunt creatori universali ce fixează în operele lor ceva din perfecţiunea universului” este eseul semnat de Al. Florin Ţene care deschide ediţia din luna noiembrie a revistei de cultură universală ”Constelaţii diamantine”.
Este un material cu substrat filosofic din care aflăm, între altele, că ”La scriitor, la jurnalistul de reportaje literare, la artistul plastic inconştientul este chiar activitatea spirituală care se desfăşoară după legile ei interne şi care are ca manifestări de bază voinţa şi reprezentarea”.
Sub titlul ”Camil Petrescu, un om între oameni”, Ionel Popa evocă figura marelui scriitor român, în care aflăm detalii despre geneza romanului ”Un om între oameni” (”puţin citit şi comentat după trecerea primului val de entuziasm, mai mult în cheie proletcultistă, a fost dat uitării”), pornind de la un interviu acordat de acesta în 1954. Într-o amplă analiză, ne sunt prezentate lucrări critice (mai mult sau mai puţin reuşite) cu referire la opera lui Camil Petrescu.
”Un veac fără Alexandru Macedonski” este titlul sub care Tudor Nedelcea comemorează 100 de ani (d. 24 noiembrie 1920) de la dispariţia poetului, prozatorului, dramaturgului şi publicistului român. Este un material biografic, cititorul putând afla numeroase date şi descoperi noi repere din viaţa şi opera lui Macedonski, printre care celebrele sale polemici, dar şi episodul publicării epigramei ”Un x-pretins poet-acum”, care va avea consecinţe dramatice, întrucât presa vremii ar fi susţinut că l-a atacat pe Eminescu, fapt dezminţit de Macedonski. (Autorul articolului scrie: ”Combativitatea gazetărească a lui Eminescu, a cărui glorie literară nu era încă fixată în timpul acestor polemici, s-a întâlnit cu imprudenţa, bizareria lui Al. Macedonski, care-şi dorea popularitate cu orice preţ, în ciuda unor impulsuri primare, necontrolate. De aici până la cazuistica „Epigramei” nu mai e decât un pas”).
Ca ilustraţie, puteţi găsi o fotografie a lui Tudor Nedelcea lângă (fostul) bust al lui Al. Macedonski din Grădina Botanică Craiova, furat şi nerecuperat încă.
Tot memoriei lui Macedonski îi este dedicat şi materialul ”Întru neuitare: Alexandru Macedonski”, semnat de Livia Ciupercă (şi care este scris cu o vie emoţie a rememorării care suntem siguri că i se va transmite şi cititorului).
Eseul dedicat lui Leibniz aparţinându-i Vavilei Popovici continuă seria eseurilor despre marile sisteme filozofice din epoca modernă, care a succedat epocii Evului Mediu (Descartes, Spinoza). Cuprinde atât elemente biografice, cât şi repere ştiinţifice; un citat care merită, cu siguranţă, ”transcris şi dat mai departe” este: „Nimic nu este în intelect care să nu fi fost mai înainte în simţuri, în afară de intelectul însuşi”. Din material mai aflăm că în 2013, în România a fost înfiinţată Societatea Leibniz, cu scopul de a promova studiile despre marele gânditor.
Figura lui Mihail Sebastian este evocată de Dragoş Niculescu în partea a opta a serialului ”Nae Ionescu şi şcoala sa”. Nedreptăţile la care a fost supus romancierul şi dramaturgul evreu-român sunt sintetizate inspirat de autorul articolului astfel: ”Pe scurt, Sebastian era prea evreu pentru naţionaliştii români şi prea român pentru naţionaliştii evrei”.
Câteva scurte şi sensibile poezii semnează Florentin Smarandache: ”Panta nu este decât/un drum/în Drumul iniţial./Sângele meu/un călător,/care te trage/la mal”. (”Sângele meu este un călător”).
În materialul ”Tudor Vianu şi Blaga”, după prezentarea din numărul precedent, Nicolae Mareş reproduce referatul întocmit de profesorul Vianu cu privire la traducerea făcută de Lucian Blaga, iar în numărul următor al revistei vor fi publicate referatul lui Vianu la traducerea făcută de Ion Iordan şi fragmente din cele şase anexe comparative.
În ediţia din luna noiembrie mai semnează: Ion Popescu-Brădiceni, Mihai Caba, Elis Râpeanu, Melania Rusu Caragioiu, Doina Drăguţ, Janet Nică, Liviu Chiscop, Ionuţ Ţene, Daniel Marian, Vasile Filip, Ion N. Oprea, Titina Nica Ţene, George Petrovai, Lidia Grosu, Silviu Doinaş Popescu, Cristina Botîlcă, Ciprian Vestemean, Liliana Popa, Simona Diana Ţîru, Emilia Amariei, Mircea Ştefănescu, Gheorghe I. Gheorghe, Vasile Bogrea şi Philip Tudora.
