Al doilea chestionar privind efectele pandemiei COVID-19 asupra afacerilor, realizat de AHK România, arată că toate companiile sunt deja puternic afectate, jumătate dintre acestea resimt chiar efecte masive.
Pentru 50% dintre companii scăderea cererii de produse și servicii reprezintă cea mai mare problemă, urmată de dificultăți în continuarea producției (27%), cauzată în primul rând de ruperea lanţurilor de aprovizionare. Nesiguranța și lipsa de lichidități sunt următoarele pe lista efectelor produse de această criză. Cei mai puțini se gândesc în momentul de față la concedieri (4%) sau la intrarea în insolvența (2%). Se preconizează însă o scădere a cifrei de afaceri cu cel puțin 30%, iar 19% dintre respondenți consideră că afacerile vor scădea cu peste 40%.
Măsuri guvernamentale în sprijinul mediului de afaceri
Majoritatea companiilor sunt la curent cu măsurile luate de Guvern în sprijinul companiilor, dar acestea sunt în general nemulțumite, considerându-le insuficiente (50%) și nu foarte utile (27%). (Nu sunt luate însă în considerare măsurile adoptate de Guvernul României după data de 27 martie.)
Cele mai relevante măsuri luat de Guvern până la încheierea chestionarului sunt: indemnizația pentru șomaj tehnic, prelungirea termenelor de plată și acordarea de zile libere pentru părinți. Nerelevante în schimb sunt suspendarea sau neinițierea executărilor silite sau garanțiile de stat pentru împrumuturi.
Măsurile luate de Guvern sunt desigur binevenite, dar nu sunt suficiente. Astfel, companiile își doresc ca acestea să fie completate cu altele, care să ofere soluţii eficiente pentru a trece cu succes prin această criză. Printre măsurile concrete solicitate de mediul de afaceri se numără rambursarea accelerată a TVA, reducerea contribuțiilor salariale, introducerea unui sistem de bonificație la plata la termen a taxelor și impozitelor, condiții mai bune pentru acordarea indemnizației de 75% a șomajului tehnic și criterii clare de acordare a acestuia, dar și implementarea muncii cu timp redus & flexibil (Kurzarbeit), un concept care funcționează cu succes în Germania.
Munca cu timp redus presupune un parteneriat între angajatori, Stat și salariaţi, cu avantaje pentru toate părțile implicate: salariaţii îşi păstrează contractele de muncă şi pot lucra cu timp redus, angajatorii beneficiază de munca salariaţilor, însă doar în măsura în care aceasta este necesară, iar Statul contribuie în multe cazuri cu o sumă care este mai mică decât ajutorul de şomaj pe care l-ar suporta în cazul concedierii și evită concedierile. În afară de asta, acest concept ar ajuta mai ales firmele mici și mijlocii să iasă cu bine din această criză. „Din acest motiv considerăm oportun şi necesar ca România să se orienteze spre modele aplicate cu succes în alte state membre UE, cum ar fi Germania, în vederea combaterii efectelor actualei pandemii. În acest sens s-a exprimat ieri și Comisia Europeană care propune implementarea modelului Kurzarbeit la nivel european”, a spus Sebastian Metz, director general AHK Romania.
Măsurile guvernamentale trebuie să ajute economia să își revină după ce această criză va trece, pentru a nu se ajunge la disponibilizări masive ale angajaților pe fondul întreruperii totale sau reducerii parțiale a activității.
