Comisia Europeană de la Bruxelles a dat un comunicat de presă European Economic Forecast Spring 2019 în care se preconizează că, pentru al șaptelea an la rând, economia europeană își va continua dezvoltarea și în acest an, Produsul Intern Brut ( PIB-ul) urmând să crească în toate statele membre ale Uniunii Europene (UE) în anii 2019 și 2020.
Acesta este un lucru pozitiv deoarece între statele membre există legături economice importante prin intermediul comerţului dintre ţări. Ţinând cont de libera circulaţie în Uniunea Europeană, o Europă unită, cu politici comerciale adecvate poate susţine dezvoltarea tuturor statelor membre şi implicit creşterea nivelului de trai al populaţiei.
Vicepreședintele Valdis Dombrovskis, comisar responsabil pentru moneda euro, dialog social, stabilitatea financiară, serviciile financiare și uniunea piețelor de capital, a declarat următoarele: „Economia europeană rezistă în fața unui mediu extern puțin favorabil, inclusiv a tensiunilor comerciale. Se preconizează că, în toate statele membre ale UE, creșterea va continua și se va accelera anul viitor, pe baza unei cereri interne solide, a unor câștiguri constante în materie de ocupare a forței de muncă și a unor costuri de finanțare reduse.
Perspectiva nu este însă lipsită de riscuri. Pe plan extern, acestea includ o nouă escaladare a conflictelor comerciale și a deficiențelor de pe piețele emergente, în special în ceea ce privește China. În Europa, ar trebui să rămânem vigilenți la posibilitatea unui Brexit fără acord, la incertitudinea politică și la o posibilă revenire a cercului vicios datorie bancară – datorie suverană”.
Comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, Pierre Moscovici, a declarat că: „Economia europeană va continua să crească în 2019 și 2020. Avem o creștere care se menține pozitivă în toate statele membre și primim în continuare vești bune despre situația locurilor de muncă, inclusiv despre creșterea salariilor.
Aceasta înseamnă că economia europeană rezistă în fața unor circumstanțe mai puțin favorabile la nivel global și a unei incertitudini persistente. Trebuie totuși să fim pregătiți să oferim mai mult sprijin economiei, la nevoie, dublat de reforme care să stimuleze creșterea economică. Mai presus de toate, nu trebuie să înclinăm balanța către protecționism, care nu poate decât să exacerbeze tensiunile sociale și economice existente în societățile noastre”.
Creșterea PIB-ului va încetini până la sfârșitul anului 2019
Comisia europeană preconizează că față de ritmul rapid de dezvoltare a comerțului și de creșterea la nivel mondial înregistrat în anul 2017, creșterea economică în Europa se va baza în anii 2019 – 2020 în întregime pe activitatea internă.
În prezent, Europa înregistrează cel mai mare grad de ocupare a forței de muncă și se preconizează că tendința de creștere se va menține, dar într-un ritm ceva mai lent. La această situație favorabilă se adaugă și creșterea salariilor, inflația redusă, condițiile favorabile de finanțare și măsurile fiscale de sprijin din unele state membre.
Se estimează ca în cadrul Uniunii Europene, în ansamblu, Produsul Intern Brut (PIB-ul) să crească cu 1,4% în anul 2019 și cu 1,2% în zona euro.
Pentru anul 2020 se așteaptă revenirea activităţii economice în afara Uniunii Europene datorită relaxării condițiilor financiare globale și de stimularea politicilor în unele economii emergente, cu ritm susţinut de dezvoltare. În aceste condiţii ar urma ca în anul 2020 Produsul Intern Brut (PIB-ul) să ajungă la 1,6% în Uniunea Europeană și la 1,5 % în zona euro.
În luna martie 2019, rata șomajului în Uniunea Europeană era de 6,4 %, un nivel minim înregistrat de la începutul seriei lunare de date din luna ianuarie 2000.
Pe măsură ce va continua creşterea economică moderată şi se vor atenua măsurile fiscale temporare din unele state membre, se preconizează ca rata șomajului să scadă la 6,2% în anul 2020.
Zona euro cuprinde toate statele membre ale Uniunii Europene care fac parte din uniunea economică și monetară (UEM) și își coordonează politicile economice pentru a îndeplini obiectivele economice ale UE. Unele dintre ele au decis să inlocuiască monedele lor naționale cu moneda unică euro. În prezent, zona euro numără 19 state membre ale UE. Pentru zona euro, rata șomajului va scădea in anul 2019 la 7,7% și la 7,3% în anul 2020.
În ceea ce priveşte inflaţia în Uniunea Europeană, se prevede o scădere la 1,6% în anul 2019, urmată în anul 2020 de o creștere la 1,7%. În zona euro, inflația globală a scăzut de la 1,9% în ultimul trimestru al anului 2018 la 1,4% în primul trimestru al anului 2019, ca urmare a creșterilor mai scăzute ale prețurilor la energie. Se estimează că inflația în zona euro (indicele armonizat al prețurilor de consum) pentru anii 2019 – 2020 va ajunge, în medie, la 1,4 %.
Ponderea datoriei publice în cadrul Produsului Intern Brut (PIB) va scădea în majoritatea statelor membre în perioada 2019 – 2020, deoarece deficitele rămân scăzute. Cifrele preconizate sunt de 80,2% în 2019 și 78,8 % în 2020. Pentru zona euro, ponderea agregată a datoriei în PIB ar trebui să scadă de la 87,1% în 2018 la 85,8 % în 2019 și la 84,3 % în 2020.
Creşterea economică a ţărilor europene depinde de politicile economice ale acestora
Creșterea economică a țărilor europene este legată de riscul luării de măsuri protecționiste la nivel mondial și de încetinirea schimburilor comerciale.
În Europa, printre riscuri se numără Brexitul fără acord (ieșirea Marii Briatanii din Uniunea Europeană ) și de aici posibilitatea ca perturbările temporare care afectează în prezent sectorul de producție să se întindă pe o perioadă mai îndelungată.
Există, de asemenea, riscul ca o creștere a incertitudinii politice și de aplicare a unor politici mai puțin favorabile creșterii economice să conducă la restrângerea investițiilor private. Consumul privat și investițiile sunt direct legate și influențează creșterea economică a unei țări și implicit nivelul de trai al populației.
Prin măsurile de politică bugetară pe care le iau, țările membre trebuie să urmărească stimularea creșterii economiei, a creșterii investițiilor, în special în sectorul de producție, și a creșterii încrederii populației în ceea ce privește puterea de cumpărare a banului.
