Într-un interviu la o televiziune rusă privind alegerile prezidențiale din România, ministrul de Externe Serghei Lavrov dezinformează. El susține că judecătorii Curții Constituționale l-au absolvit pe Călin Georgescu de „orice suspiciune” și ar fi putut să candideze, însă Biroul Electoral Central a acționat la „ordinul” președintelui și i-a blocat candidatura.
Serghei Lavrov adăugat că fostul candidat pro-rus nu a putut să candideze la președinția României pentru că nu l-a „certat” pe Vladimir Putin.
Ministrul rus de Externe a mai sugerat că interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu este în interesul Occidentului care caută să submineze „fundamentele sistemului Yalta-Postdam”, potrivit antena3.ro
„S-a decis ca Călin Georgescu să nu candideze la președinția României, deși Curtea Constituțională a țării l-a absolvit de orice suspiciune. Însă Comisia Electorală Centrală a spus: „Nu ne interesează Curtea Constituțională, avem ordin de la președinte să nu-l lăsăm pe „ăsta” să intre, pentru că nu-l „ceartă” pe Vladimir Putin și pe Rusia. Prin urmare, „însușirea” genetică a Occidentului de a se simți constant hegemon continuă să submineze fundamentele sistemului Yalta-Postdam. Este un sistem foarte corect”, a spus Serghei Lavrov în interviul pentru Vesti.
Conferința de la Yalta a avut loc în urmă cu 80 de ani
Conferința de la Yalta a avut loc în urmă cu 80 de ani. Pe 11 februarie 1945 s-a trasat, în linii mari, harta Europei pentru următorii aproximativ 45 de ani. A fost a doua, dintr-o serie de trei, între „The Big Three”, respectiv Statele Unite, condusă atunci de Roosevelt, Rusia, condusă de Stalin, şi Marea Britanie, condusă de Churchill. Subiectul: soarta Germaniei şi împărţirea Europei în sfere de influenţă.
După Yalta au apărut Cortina de Fier şi Republicile Socialiste din România, Cehoslovacia, Ungaria şi Polonia. Yalta a fost considerată de mulţi o trădare faţă de aproape o jumătate de Europă. Acolo şi atunci s-a decis destinul multor naţii, după ce Rusia şi-a făcut jocul.
După conferința de la Yalta a urmat conferința de la Postdam
După conferința de la Yalta a urmat conferința de la Postdam din 16 iulie până pe 2 august 1945. Au participat reprezentanții URSS, Marii Britanii și SUA, cele mai mari și puternice forțe ale Aliaților. Înfrângerea Germaniei era totală, iar forțele aliate s-au reunit pentru a decide soarta națiunii cucerite. Conferinţa de la Potsdam a marcat sfârşitul cooperării dintre Aliaţi şi începutul Războiului Rece, o perioadă de tensiuni şi rivalităţi între Statele Unite şi Uniunea Sovietică, dar și împărțirea continentului european în sfere de influență.
Adevarul e ca pentru a bloca intrarea lui Lasconi in turul 2 coalitia a apelat la tot ce i-a stat la indemana:
la serviciile secrete care au insailat niste fraze pompoase intr-un raport („influenta unui actor statal” – nu e vorba de actorul Zelenski!)
la Iohannis care, dupa ce s-a plimbat cu avioane private prin tari straine, a desecretizat documentele serviciilor
la CCR (4 judecatori PSD, 4 PNL si 1 UDMR) care a preluat din mers documentele aruncate pe piata de Iohannis si a nascocit o motivare halucinanta pentru anularea alegerilor.
Acum ca au intrat in hora toti actorii astia nestatali, dar balcanici, trebuie sa joace si fac ce fac sa demonstreze ca Rusia il sprijina pe Georgescu.
P.S.
Daca dupa renumararea voturilor ar fi iesit Ciolacu pe locul 2 ar fi incetat tot acest tam tam si CCR ar fi validat alegerile prezidentiale cu o observatie ca au fost incercari straine, dar nu au influentat rezultatul final.
Asa a facut CCR la validarea parlamentarelor, unde rezultatele conveneau coalitiei USL 3.0