Persoanele care obțin venituri pentru care se face stopajul la sursă nu depun Declarația unică, pentru că impozitul este reținut și achitat către stat de entitatea plătitoare a venitului. Legislația este mai clară și în ceea ce privește veniturile din tranzacțiile cu criptomonede.
Termenul de depunere a Declarației unice pentru veniturile extrasalariale este de 25 mai 2022.
Detaliile despre persoanele care au obligația depunerii Declarației unice (Formular 212), precum și despre modul de completare a acesteia sunt stipulate în Ordinul presedintelui ANAF (OPANAF) nr 2127/2021, care are aplicabilitate din 5 ianuarie 2022. Trebuiesc declarate atât veniturile din 2021, cât și estimările pe anul 2022.
În cele ce urmează vom detalia cine depune, cine nu depune declarația, cum se completează, care sunt sumele datorate etc. Pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală și venituri impozabile din investiții pentru care se face reținerea la sursă nu este obligatorie depunerea declarației unice.
În Anexa 2 la OPANAF 2127/2021 se explică cine depune Declarația, la modul general: “Declaraţia se completează şi se depune de către persoanele fizice care în anul de impunere au realizat, individual sau într-o formă de asociere, venituri/pierderi din România sau/şi din străinătate şi care datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale obligatorii, potrivit prevederilor Codului fiscal”.
Cine depune Declarația unică
Concentrând informația, arătăm că sunt obligate să depună Declarația persoanele care obțin:
a) venituri din activități independente (PFA uri, II-uri, IF-uri, profesii liberale);
b) venituri din contracte de activitate sportivă;
c) venituri din drepturi de proprietate intelectuală pentru care nu se reține la sursă impozitul și/sau contribuțiile sociale;
d) venituri din asociere cu o persoană juridică;
e) venituri din cedarea folosinței bunurilor (chirii);
f) venituri din agricultură, silvicultură, piscicultură;
g) venituri din investiții pentru care nu se face reținere la sursă;
h) venituri din alte surse.
Depun declarația și persoanele care locuiesc în străinătate, dar care au și anumite venituri din România. Concret, declarația se depune și “de către persoanele fizice rezidențe într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European care obţin venituri din activităţi independente din România şi care optează pentru regularizarea în România a impozitului în condiţiile art. 226 alin. (2) din Codul Fiscal, se menționează în OPANAF nr 2127/2021.
Cine nu depune Declarația Unică
Nu au obligația să depună Declarația contribuabilii care obțin:
a) venituri din drepturi de proprietate intelectuală, a căror impunere este finală – reținere la sursă;
b) venituri sub formă de arendă, a căror impunere este finală – reținere la sursă de către plătitorul de venit;
c) venituri sub formă de salarii și venituri asimilate salariilor, pentru care informațiile sunt cuprinse în declarațiile specifice;
d) venituri din investiții, a căror impunere este finală (venituri din dobânzi, tranzacții financiare etc);
e) venituri din premii și din jocuri de noroc, a căror impunere este finală;
f) venituri din pensii;
g) venituri din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal;
h) venituri din alte surse, cu excepția celor prevăzute la art. 116 din Codul fiscal.
Nu depun Declarația unică nici persoanele care obțin venituri din investiții care sunt neimpozabile, prin legislația fiscală. Conform art. 93 din Codul fiscal, cele mai cunoscute venituri neimpozabile sunt veniturile realizate din deținerea și transferul instrumentelor financiare care atestă datoria publică a statului, adică veniturile din titlurile de stat, și veniturile repartizate membrilor caselor de ajutor reciproc, în funcție de fondul social deținut, adică dobânda la fondul social. Pentru aceste venituri nu se datoareaza impozit pe venit și nu se depune Declarația unică.
Cine nu are salariu, dar are alte venituri impozabile peste 12 salarii minime,
plătește CAS și CASS
Potrivit unui ghid practic publicat de experți în fiscalitate, în cazul în care o persoană are venituri în afară salariului și nu are un salariu pentru un loc de muncă la care să aibă încheiat Contract individual de muncă, atunci acea persoană trebuie să se asigure la Sănătate și Pensii și să depună Declarația unică.
Concret, persoanele fizice care au numai venituri extrasalariale peste limita de 12 salarii minime brute pe economie (2.550 lei x 12 = 30.600 lei) au obligația asigurării la sistemul asigurărilor sociale de sănătate și la sistemul public de pensii în anul 2022. “Astfel, ei vor plăti 10% contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS), adică 3.060 de lei, și 25% contribuția de asigurări sociale (CAS), adică 7.650 lei – în total 10.710 lei. Mai mult cu 1.050 lei față de 2021 din cauza creșterii salariului minim de la 1 ianuarie 2022”, se explică într-un ghid practic publicat recent.
Cum se completează Declarația unică și cât se plătește efectiv la stat
La litera A „Date privind activitatea desfăşurată”, la „Categoria de venit” – se bifează căsuţa corespunzătoare categoriei de venit realizat, după caz.
La litera B „Date privind impozitul anual datorat” se completează venitul brut realizat, cheltuielile deductibile potrivit legii și venitul net realizat pe 2021. Respectiv cel estimat pe 2022, după caz, înfuncție de categoria de venit realizată.
Impozitul datorat se aplică 10% la venitul net declarat, conform instrucțiunilor de mai sus.
Cine depășește plafonul de 12 salarii minime pe economie pe an, adică de 30.600 de lei, va datora CASS de 3.060 de lei.
Persoanele care au depășit 12 salarii minime pe economie, oricât de mare ar fi fost venitul realizat, nu vor plăti la stat CASS în cuantum mai mare de 3.60 de lei.
În funcție de categoria de venit realizată, cine a încasat un venit de peste 30.600 de lei în 2021 datoreaza acum către stat 7.650 de lei CAS (contribuție la pensii).
Persoanele cu venit anual sub 12 salarii minime pe economie datorează doar impozit pe venit de 10%.
Cum se impozitează câștigul din transferul de monedă virtuală
Cele mai multe neclarități erau, anul trecut, în privința declarării și impozitării câștigurilor din tranzacțiile cu criptomonede. Acum lucrurile sunt puțin mai clare, în sensul că s-a înțeles că datorează impozit de 10% din câștig doar persoanele care vând moneda virtuală, nu cei care o dețin. Și plătesc impozit doar dacă au încasat din tranzacții mai mult decât platisera inițial pe acele criptomonede.
În OPANAF nr 2127/2021 se precizează că la rubrica din Declarația unică numită “Câștig” din transferul de monedă virtuală, persoanele trebuie să completeze:“”Câştig” – se înscrie câştigul din transferul de monedă virtuală determinat ca diferenţă pozitivă între preţul de vânzare şi preţul de achiziţie, inclusiv costurile directe aferente tranzacţiei.”
A rămas valabilă prevederea că, și anul acesta,”câştigul sub nivelul a 200 lei/tranzacţie nu se impozitează cu condiţia ca totalul câştigurilor într-un an fiscal să nu depăşească nivelul de 600 lei”, se arată în OPANAF menționat anterior.
Cum se depune Declarația unică. De preferat, online
Declarația se depune, prin mijloace electronice de transmitere la distanță, “în conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv: prin intermediul serviciului „Spațiul privat virtual”, disponibil pe site-ul www.anaf.ro; prin intermediul serviciului „Depunere declarații”, disponibil pe portalul www.e-guvernare.ro pe baza certificatului digital calificat”, se arată în Ghidul ANAF. De asemenea, declarația poate fi depusă și în format hârtie, direct la registratură organului fiscal sau prin poștă, cu confirmare de primire, se arată în Ghidul ANAF dat publicității.
Nedepunerea Declarației sau întârzierea se sancționează cu amendă, dar și cu penalități de întârziere pentru sumele nedeclarate la timp, conform Ghidului amintit.
