Luni, prețul barilului de petrol ajunsese la o cifră „bombă”, de sub un dolar (0,3763 dolari). Cauza: criza economică majoră ce lovește întreaga lume, cu o scădere dramatică a consumului de țiței. Nici perspectivele nu sunt promițătoare, mai ales pentru industria şistului american și… până la urmă pentru viitorul lui Donald Trump.
Marți dimineață, barilul de petrol WTI pentru livrările în luna mai intrase în „teritoriu pozitiv” și se vindea cu 1,10 dolari în Asia, de la 37,63 cenți luni seară, la New York. Au început contractările pentru luna iunie, cu speranțe în prețuri ce ar putea ajunge la peste 23 și chiar peste 26 dolari barilul.
Opinia generală a experților în probleme legate de extracția și comercializarea petrolului pe planetă, în aceste zile „avem de-a face cu o istorie de supraproducție și de stocuri pline până la limita capacităților existente. Totul, evident, fiind consecința recesiunii economice provocate de măsurile stricte de izolare vizând blocarea propagării epidemiei cu coronavirus”.
În clar:
”Petrolul livrat rapid nu găsește cumpărători în țară. Nimeni, acum, nu mai are nevoie. Este vândut la prețuri mult reduse, mergând chiar până la a plăti cumpărătorii pentru a-l achiziționa. Cum nu mai are valoare, stocarea petrolului costă bani buni. Ca atare, posesorii de stocuri caută să se debaraseze de ele. Luni seară, barilul de petrol WTI costa 28 cenți, dar vi se dădeau 28 dolari per barilul pe care-l achiziționați!!”.
Ce prognozează Agenția mondială a petrolului (AIE)
Cererea mondială de petrol va înregistra anul acesta o „prăbușire istorică”, de 9,3 milioane de barili pe zi, prognozează AIE Dacă nu se vinde, petrolul trebuie pus deoparte, chiar cu riscul de „a pune în pericol întreaga logistică a industriei petroliere”. Restricțiile de deplasare în numeroase țări și paralizarea a numeroase economii din cauza virusului ucigaș au dus la prăbușirea cererii de țiței, anunțând în același timp o profundă recesiune la nivel mondial. Țările producătoare de petrol, reamintesc specialiștii în domeniu, s-au dovedit la un moment dat incapabile să se înțeleagă asupra necesității reducerii producției lor, Arabia Saudită alegând chiar să-și deschidă și mai larg vanele, într-un război al prețurilor cu Rusia. Slavă Domnului, la începutul lunii au reușit să-și rezolve diferendul, acceptând împreună cu alte țări să-și reducă producția zilnică de petrol cu 10 milioane barili, pentru a stimula piețele lovite de coronavirus. Numai că degringolada a continuat, constatându-se că și reducerile de producție anunțate nu sunt suficiente pentru a compensa scăderea cererii. De acum înainte, aurul negru se acumulează în vapoare petroliere, în uriașe cisterne și rafinării, cu riscul de saturare a capacităților de stocaj, în special de partea cealaltă a Atlanticului.
O evaluare a stocurilor. Efectul extrem al crizei cererii asupra SUA
Agenția americană a informației asupra energiei a relevat că stocurile de petrol ale celei mai mari părţi a economiei mondiale au crescut săptămâna trecută cu 19,25 milioane de barili. În acest mod, cele 15-20 milioane de barili reprezentând capacitatea de stocare rămasă la terminalul Cushing din Oklahoma s-ar putea completa în maximum 4-6 săptămâni, ceea ce va crea grele probleme în următoarele luni. În general, Statele Unite, spune analistul Jasper Lawler de la London Capital Group, au mari probleme cu stocarea petrolului. Cererea a devenit atât de scăzută față de ofertă, încât rezervele create au acoperit între 70 și 80% din capacitățile lor. Sukrit Vijayakar, analist la Trifeca Consultants, adaugă că rafinăriile americane nu reușesc să transforme petrolul brut îndeajuns de rapid, ceea ce explică umplerea rezervoarelor de care dispun. Mai mult, există, în plus, livrări de petrol din Orientul Mijlociu și în situația actuală nu are cine să-l cumpere. O nouă știre proastă pentru Donald Trump: pentru a limita dezastrul, Statele Unite au stopat producția proprie de petrol de șist, ceea ce nu oprește prăbușirea cursului țițeiului pe piețele mondiale. Pentru a fi rentabil, acest tip de petrol „drag președintelui Trump” are nevoie ca prețul petrolului pe piețele lumii să fie neapărat în jur de 50 dolari barilul. Dacă tendința nu se inversează, urmează suprimarea a mii de locuri de muncă – o teribilă lovitură pentru campania actualului președinte la apropiatele alegeri prezidențiale.
Există un licăr de speranță pentru viitor: În ciuda căderii fără precedent în istoria prețurilor la petrol, țițeiul WTI, pe piața americană, pentru livrările din iunie, rezistă ceva mai bine. În contractele de marți, prețul WTI a pierdut doar 11,07%, ajungând la 22,26 dolari barilul, iar barilul de Brent, din Marea Nordului, s-a vândut cu 26,3 dolari barilul.