Caută pe site
Publică anunț în ziar
curierul-national-logo Logo-Curierul-National-Blck
Publică anunț în ziar
  • Actualitate
  • Economie
    • Agricultură
    • Asigurări
    • Auto
    • Companii
    • Construcții
    • Energie
    • Finanțe și Bănci
    • Fiscalitate
    • HR
    • Imobiliare
    • IT
    • Retail
    • Transporturi
    • Turism
  • Extern
  • Politic
  • Cultură și Educație
  • Sport
  • Opinii
Reading: De ce angajatorii de top vor (fără să știe) oameni care s-au jucat mult
Distribuie
Curierul NationalCurierul National
Search
  • Actualitate
  • Economie
  • Extern
  • Opinii
  • Politic
  • Sport
  • Salvate
  • PUBLICAȚIA
    • Despre noi / Contact
    • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Redacția
Have an existing account? Sign In
Follow
Advertorial

De ce angajatorii de top vor (fără să știe) oameni care s-au jucat mult

Contributor
Autor
Contributor
Publicat 21 noiembrie 2025
Distribuie
copil-se-joaca-blocuri-de-construit-din-lemn-s
Sursă foto: Pexels.com

Să fim sinceri: piața muncii devine de nerecunoscut. Aproape în fiecare an. Ceea ce cereau angajatorii acum cinci ani pare deja istorie, iar digitalizarea și AI-ul schimbă regulile din mers, mult mai repede decât poate un sistem educațional să-și actualizeze curricula.

Întrebarea care stă pe buzele tuturor (sau care ar trebui să stea) e simplă: ce-i învățăm pe copii ca să fie relevanți în 2040? Și dacă răspunsul nu stă doar în cursurile de coding sau în notele de la matematică, ci și în cutia cu jucării? Pare o naivitate, dar dovezile încep să se adune. Asistăm la o redefinire tăcută a „competențelor”, iar totul începe mult mai devreme decât credem. Discuția nu mai este despre „școală” versus „joacă”, ci despre cum „joaca” a devenit un nou tip de școală, una mult mai adaptată haosului modern.

Răbdarea într-o lume fără răbdare

Lumea modernă e construită pe întreruperi. Notificări, emailuri, alerte. Abilitatea de a sta concentrat pe o singură sarcină (așa-numitul „deep work”) a devenit, probabil, cea mai rară și mai valoroasă competență de pe piață. Și unde se învață asta? Cu siguranță nu derulând la nesfârșit pe un ecran.

Aici intervine valoarea, aproape pierdută, a jocului fizic, analog. Urmărește un copil care se chinuie să potrivească două piese. Când, în sfârșit, reușește, a învățat mai mult decât geometrie; a învățat răbdare. Activități aparent banale, cum ar fi joaca folosind cuburi de construit, sunt de fapt primele antrenamente pentru concentrare. Nu există scurtături, nu poți da „skip”. Ești doar tu și problema fizică din fața ta. Asta creează o arhitectură mentală capabilă să susțină efortul intelectual prelungit, lucru pe care angajatorii îl caută cu disperare.

Eșecul ca motor de învățare (și de ce școala greșește aici)

În sistemul educațional tradițional, eșecul e penalizat. E o notă proastă. O linie roșie. Un stigmat. Înveți să te temi de greșeală. Problema e că în lumea reală, în inovație, în antreprenoriat, eșecul nu e doar o posibilitate, e o necesitate. E modul prin care funcționează progresul.

Joaca ne învață asta de la bun început. Când un copil construiește un turn din cuburi și acesta se prăbușește, nu e o dramă. Nu primește nota 4. E doar feedback. Sistemul i-a spus: „Ai încercat așa, nu a mers. Baza e prea mică.” Așa că data viitoare, face baza mai mare. Acest ciclu de „ipoteză – test – eșec – ajustare – succes” este însăși definiția rezilienței și a metodei științifice. Este o abilitate mentală care face diferența între un angajat care se blochează la prima problemă și unul care o vede ca pe un puzzle.

Gândirea strategică nu se predă (doar) la școală

Ok, deci răbdarea și reziliența sunt bune. Dar nu sunt de ajuns. Piața muncii de azi vrea agilitate mentală. Vrea oameni care văd sisteme, care înțeleg interconexiunile, care gestionează resurse limitate și care gândesc trei pași în avans.

tableta-agricultura
Cum să gestionezi corect resursele fermei pentru profit maxim
7 octombrie 2025

Și, oricât de mult ar strâmba unii din nas, copiii învață asta nu doar la șah, ci și din jocuri considerate… „o pierdere de vreme”. Ne referim la acele jocuri de strategie care sunt, în esență, niște simulatoare economice complicate. Un fenomen ca Pokemon TCG,, de pildă, nu e doar despre desene animate. E despre probabilități. E despre a-ți construi o strategie (deck-ul), a-ți gestiona resursele în criză de timp și a negocia. E o bursă în miniatură, deghizată în distracție. Copilul acela nu se joacă doar, el rulează scenarii complexe de „ce-ar fi dacă”, o abilitate direct transferabilă în orice ține de management de proiect sau analiză de business.

Noua competență: inteligența colaborativă

Dar mai e ceva. Majoritatea problemelor reale, complexe, din lumea corporate sau antreprenorială, nu se rezolvă de unul singur. Și totuși, sistemul nostru educațional este bazat fundamental pe performanță individuală.

Multe dintre jocurile moderne, fie ele digitale sau analogice, sunt profund sociale și colaborative. A negocia resurse într-un joc de societate. A conduce o „ghildă” într-un joc online pentru a atinge un scop comun. A calma un conflict intern în echipă pentru a putea câștiga. Acestea nu sunt fleacuri. Sunt, în termeni de business, management de echipă, alocare de resurse și leadership. Un tânăr care a învățat să medieze conflicte între personalități diferite pentru a câștiga un „raid” s-ar putea să fie, fără să știe, un project manager mult mai bun decât cineva care a luat doar note de 10 pe cont propriu.

De ce avem nevoie de ambele lumi

Marea capcană e să alegem o tabără. Să spunem că „pe vremea noastră” era mai bine, cu jocurile simple, sau, dimpotrivă, că „doar digitalul” contează. Adevărul e undeva la mijloc. Probabil.

profilaxia dentară
Profilaxia dentară: De ce este esențială pentru sănătatea ta orală
30 septembrie 2024

Viitorul angajat valoros nu va fi nici doar meșterul care știe să asambleze (format de „cuburi”), nici doar strategul care visează în abstract (format de „jocuri”). Va fi cel care poate face ambele. Cel care are răbdarea fizică de a construi prototipul și mintea strategică de a-l plasa pe o piață. Cel care înțelege și lumea atomilor, și lumea biților.

- Publicitate -

Și dacă vrem ca generația asta să aibă o șansă reală într-o lume pe care abia dacă o putem intui, poate ar fi timpul să luăm „joaca” asta mult mai în serios.

Distribuie articolul
Facebook Whatsapp Whatsapp LinkedIn Reddit Telegram Email Copy Link Print
Distribuie
Articolul anterior medic Eficiența în sănătate: de ce calitatea actului medical depinde de specializare și echipamente
Articolul următor 60% dintre antreprenorii români planifică investiții în inovație
Niciun comentariu

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

-Publicitate-
Ad imageAd image

Ultimele articole

EY Parthenon a asistat Repsol în achiziția unei participații de 44% în Valtec Premium Lubricants
Companii
Ursus contribuie cu 850.000 de lei la protejarea habitatului urșilor și a comunităților din zona Munților Făgăraș
Companii
BCR Social Finance lansează, în parteneriat cu Clubul Fermierilor Români, un program pentru susținerea tinerilor antreprenori din agribusiness
Agricultură

RSS Știri Financiare

  • Cosmopolis a vândut mai multe locuințe în 2025 decât Târgu Jiu, Tulcea, Deva sau Reșița
  • Olanda scade, cererea pentru tabere educaționale în SUA și Japonia explodează. Harta studiilor abroad
  • Nostalgia Radio s-a lansat în FM. În București se ascultă pe frecvența 90,2 FM
  • Magazinul Action cu numărul 9 din România se deschide la Satu Mare
cadou
Advertorial

Cum să transmiți ceea ce simți cu un pachet cadou cu parfum și flori din săpun

4 minute
piese-auto-originale
Advertorial

5 cauze frecvente ale uzurii premature a anvelopelor și cum să le eviți

5 minute
EGT
Advertorial

Cum a reușit un studio de jocuri din Bulgaria să cucerească întreaga Europă

4 minute
femeie
Advertorial

Despre vacanțe și temperaturi scăzute: Ce să porți în călătorii pentru a te proteja de frig, dar a arăta și nemaipomenit în ținutele alese?

4 minute
favicon curierul national favicon curierul national
  • EDIȚIA DIGITALĂ
  • ABONAMENT DIGITAL
  • PUBLICĂ ANUNȚ ÎN ZIAR
  • CONTACTEAZĂ-NE

PUBLICAȚIA

  • Despre noi
  • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Anunțuri Mică Publicitate
    • Advertorial
  • Redacția
  • Contact

ȘTIRI

  • Actualitate
  • Extern
  • Cultură și Educație
  • Politic
  • Sport
  • București

BANI

  • Economie
  • Companii
  • IT
  • Agricultură
  • Energie
  • Fiscalitate
  • Imobiliare
  • Turism

PARTENERI

  • B1 TV
  • Gazeta de Sud
  • Money Buzz!
  • Știrile de Azi
  • Goool.ro
  • Bucharest Daily News
  • Slatina Buzz!

BUN DE AFACERI, DIN 1990

Welcome Back!

Sign in to your account

Username or Email Address
Password

Lost your password?