Cel mai recent număr (iulie a.c.) al revistei de cultură universală Constelații diamantine este deschis de un material dedicat Festivalului Mondial de Poezie Mihai Eminescu, ediția a XIII-a, care a avut loc la Craiova.
Președintele festivalului, Ion Deaconescu, remarca, în contextul desfășurării acestei manifestări culturale de prestigiu: ”A proteja poezia, a-i oferi ocazii și spații de manifestare, în această perioadă extrem de complicată, este o datorie, atât pentru instituțiile abilitate să apere cultura, dar și pentru cei care sunt beneficiari de emoție și frumos”.
Evenimentul, desfășurat sub egida Academiei Internaționale „Mihai Eminescu”, a reunit la Craiova oameni de cultură, academicieni și scriitori din toată lumea și au fost organizate recitaluri poetice, colocvii, lansări de cărți în diverse limbi, întâlniri cu elevi și altele.
Sub titlul ”Elogiul Limbii Române”, acad. Ioan-Aurel Pop face o analiză a evoluției și caracteristicilor acesteia, opinând că ”Limba română este efigia cea mai pregnantă a românilor, este cartea lor de vizită, este marca principală de definire și de recunoaștere a etniei românești”. Chiar și în condițiile introducerii a numeroase neologisme și barbarisme, limba română ”are putere de regenerare și rămâne ea însăși”.
Limba se confundă cu identitatea națională, cu (metaforic spus) cartea de vizită a oricărui locuitor și un astfel de bun nu trebuie atacat, iar dacă totuși se întâmplă, este o încercare sortită eșecului, la scară macro.
În acest eseu dedicat limbii române, autorul face o analiză de specialitate, dar și o pledoarie caldă pentru păstrarea valorilor naționale.
Sub deja cunoscutul generic ”Jocul minții”, Doina Drăguț propune cititorului o introspecție de natură filosofică, dar și o evadare în transcendent, în poemul ”Răgazul unei cumpene”, marcat de două borne imaginare: ”închid ochii” și ”deschid ochii”. Poeta pornește, deci, de la o meditație introspectivă (privesc înlăuntrul meu/ca într-o fântână/adâncă/gândurile descompuse/se risipesc în vârste/când un cerc se închide/un altul se deschide”), pentru a ajunge apoi la sensul ultim, la integrarea cosmică: ”în jurul meu densități/concentrate în ore/siderale/mă desprind de mine/ca să devin liberă/și mă unesc cu el/care este independent/de sine/și se recunoaște/în mine ca într-o oglindă”. Finalul întărește ideea de universalitate a eului, dar și de relativitate a percepției terestre: ”Ore vechi/bătute-n turn/trec abstract/în forme timpul/printr-un ochi/evanescent/echilibru/în eter”.
Spicuim câteva dintre aforismele semnate de Nicolae Mareș:
”Războiul de fațadă niciodată n-a dat roadă” (Așa este! Nici cel autentic nu dă roade, dar cel de fațadă cu atât mai puțin, n.n.).
”Lucrurile care te fac fericit nu te costă nimic; acestea sunt prietenia, dragostea, afecțiunea și înțelepciunea”.
”Tiranii n-au motive să gândească. Lor totul li se pune pe masă”.
”Câtă dragoste din tine dai, atâta ai”.
Un incitant medalion al unuia dintre marii compozitori ai lumii, Claude Debussy, semnează Marin I. Arcuș sub titlul ”Viziunea debussyană a muzicii”. Autorul materialului scrie, în debut: ”Între academism și wagnerism, Debussy apare ca un astru pe cerul muzicii europene”, pentru a oferi apoi cititorului un portret extins al personalității ilustrului muzician, nu întotdeauna înțeles de critici.
Un material care credem că se va dovedi de mare interes pentru o categorie largă de public propune Lucia Cosmina Vlad: ”Filozofia Zen – o colecție de principii și învățăminte”. Derivată din budism, Filozofia Zen, una a echilibrului și a liniștii și care promovează zece principii fundamentale, este tot mai necesară în tumultuoasa viață contemporană.
După cum se arată în articol, ”școlile Zen au fost înființate pentru a-i elibera pe oameni de lăcomia, violența și ignoranța care îmbolnăvesc societatea și îi chinuie pe indivizi. Învățăturile Zen permit oamenilor să atingă un nivel înalt al deslușirii adevăratului lor destin”.
Ediția este ilustrată cu reproduceri după Vincenzo Bianchi, pictor, sculptor și grafician italian căruia Filip Tudora îi consacră la final un medalion, sub genericul ”Picătură de pictură”. Pozele sunt făcute de Doina Drăguț la Galeria de Artă GLORIAE din Craiova.
Mai semnează: Mihai Caba, Carmen Manea, Claudia Motea, Mariana Zavati Gardner, Livia Ciupercă, Victor Albu, Mădălina Virginia Antonescu, Gelu Dragoș, Nicolae Vasile, Ion Popescu-Brădiceni, Ionuț Țene, Gheorghe A. Stroia, Ovidiu Vasile, Ioan Voicu, Mircea Tutunaru, Victor Rusu, George Petrovai, Mihai Merticaru, Tudor Nedelcea, Nicu Ciobanu, Rui Cóias, Nicholas Dima, Florentin Smarandache, Knut Odegard, Vlad R. Baciu, Mircea Dorin Istrate.
