Un prim summit african consacrat consecințelor schimbărilor de climă s-a încheiat miercuri, 6 septembrie, la Nairobi. Agenda evenimentului a inclus probleme legate de potențialul continentului african pentru o ”creștere verde”, a anunțat William Ruto, președintele Kenyei, țară gazdă. Documentul final, ”Declarația de la Nairobi” , consultat și de presa franceză, va servi drept bază pentru poziția comună a Africii în procesul mondial de abordare a schimbărilor climatice până la COP28 și chiar și după summitul mondial respectiv, au subliniat semnatarii acestui text.
Summitul de la Nairobi a lansat patru luni de reuniuni internaționale consacrate problemelor climatice, care vor culmina cu Conferința ONU privind clima (COP28) din Dubai, de la sfârșitul lunii noiembrie, la care se anunță o aprinsă bătălie pentru impunerea sfârșitului energiei fosile.
În declarația finală de la Nairobi, țările africane cer în mod special comunității mondiale să contribuie la creșterea capacității de producere a energiei regenerabile a Africii de la 56 gigawați în 2022, la cel puțin 300 gigawați până în 2030, ”pentru a putea lupta contra precarității energetice și pentru întărirea aprovizionării mondiale cu energie curată și rentabilă”. Ei propun de asemenea stabilirea ”unei noi arhitecturi de finanțare adaptată la nevoile Africii, inclusiv restructurarea și reducerea datoriei a cărei povară apasă greu economiile acestor țări”.
Participanții la summitul de la Nairobi cheamă liderii planetei ”să se ralieze la propunerea unui regim de taxe pe carbon incluzând o taxă carbon pe comerțul de combustibili fosili, pe transportul maritim și aviatic, plus o taxă mondială asupra tranzacțiilor financiare”.
În cursul celor trei zile cât a durat summitul african din Kenya au fost făcute promisiuni de investiții în energiile regenerabile în valoare de aproape 23 miliarde de dolari, din care 4,5 miliarde au fost promise de către Emiratele Arabe Unite.
