România are cel mai mare deficit bugetar din U.E., acolo unde media este de 3,1%, iar în rândul țărilor din zona euro acesta este de 2,9%. Mai mult, avem și state membre care au excedent, așa cum putem constata din tabelul de mai jos:
Sursa: Eurostat
| Loc | Stat Membru | Sold Bugetar (% din PIB în 2025) |
| 1 | 🇷🇴 România | -7,9% |
| 2 | 🇵🇱 Polonia | -7,3% |
| 3 | 🇧🇪 Belgia | -5,2% |
| 4 | 🇫🇷 Franța | -5,1% |
| 5 | 🇭🇺 Ungaria | -4,5% |
| 6 | 🇸🇰 Slovacia | -4,3% |
| 7 | 🇮🇹 Italia | -3,8% |
| 8 | 🇲🇹 Malta | -3,4% |
| 9 | 🇦🇹 Austria | -3,3% |
| 10 | 🇪🇸 Spania | -3,0% |
| 11 | 🇫🇮 Finlanda | -3,0% |
| 12 | 🇪🇪 Estonia | -2,9% |
| 13 | 🇸🇮 Slovenia | -2,5% |
| 14 | 🇨🇿 Cehia | -2,4% |
| 15 | 🇩🇪 Germania | -2,3% |
| 16 | 🇭🇷 Croația | -1,8% |
| 17 | 🇱🇹 Lituania | -1,7% |
| 18 | 🇳🇱 Olanda | -1,5% |
| 19 | 🇱🇻 Letonia | -1,4% |
| 20 | 🇸🇪 Suedia | -1,0% |
| 21 | 🇱🇺 Luxemburg | -0,5% |
| 22 | 🇧🇬 Bulgaria | -0,4% |
| 23 | 🇵🇹 Portugalia | +0,7% |
| 24 | 🇬🇷 Grecia | +1,7% |
| 25 | 🇮🇪 Irlanda | +1,8% |
| 26 | 🇩🇰 Danemarca | +2,9% |
| 27 | 🇨🇾 Cipru | +3,4% |
Mulți ne întrebăm: de ce România, care estimează o datorie publică de aproape 62% la finele anului 2026, se împrumută mai scump, dobânzile au ajuns undeva pe la 7,5%, decât state cu datorie publică mult mai mare? Răspunsul stă în deficitul bugetar excesiv al României, așa cum este prezentat mai sus. Deficitul înseamnă să cheltuiești mai mult decât ai venituri, ori acest lucru pune sub semnul întrebării capacitatea de rambursare a împrumuturilor, de aceea pentru investitori suntem o țară cu risc, ori riscul costă, în cazul nostru dobânzi mai mari! Sigur, și alte state au deficit bugetar, dar acestea prezintă un risc de rambursare mai mic pentru că au o economie care produce, iar deficitul bugetar al lor este pe un trend descendent. Pe de altă parte, și faptul că avem o inflație mare amplifică riscul de neplată, România fiind campioană și aici, așadar încă un element de risc. Cele mai puternice țări din lume dinafara U.E. au și ele o datorie publică foarte mare, dar nu se pune problema de nerambursare tocmai datorită faptului că sunt foarte puternice economic. Iată o situație cu datoria publică ca procent din PIB în trim.I 2026:
Sursa: Eurostat
| Loc | Țară | Datorie publică (% din PIB) |
| 1 | Grecia | 143,5% |
| 2 | Italia | 138,9% |
| 3 | Franța | 117,6% |
| 4 | Belgia | 109,1% |
| 5 | Spania | 100,7% |
| 6 | Portugalia | ~97% – 99% |
| 7 | Austria | ~78% |
| 8 | Ungaria | ~74% – 76% |
| 9 | Cipru | ~73% |
| 10 | Finlanda | ~73% |
| 11 | Slovenia | ~68% |
| 12 | Germania | ~62% – 63% |
| 13 | Croația | ~61% |
| 14 | România | 60,1% |
| 15 | Slovacia | ~58% |
| 16 | Malta | ~55% |
| 17 | Polonia | ~53% |
| 18 | Olanda | ~46% |
| 19 | Cehia | ~44% |
| 20 | Letonia | ~43% |
| 21 | Lituania | ~38% |
| 22 | Suedia | ~31% |
| 23 | Irlanda | ~29% |
| 24 | Danemarca | 26,8% |
| 25 | Luxemburg | ~26,0% |
| 26 | Bulgaria | ~25,0% |
| 27 | Estonia | 25,2% |
Cele mai puternice țări se prezintă astfel:
| Țară | Datorie publică (% din PIB) | Deficit bugetar estimat (2026) |
| SUA | ~125% | -5,8% din PIB |
| China | ~107% | -6,5% din PIB |
| Japonia | ~198% – 232% | -3,0% din PIB |
Putem vedea o corelare între cele 2 tabele: statele cu datorie publică mare, peste 60% din PIB, au un deficit bugetar mic, de exemplu Grecia chiar are excedent, ceea ce înseamnă că sunt pe drumul cel bun în vederea reducerii datoriei publice. La noi în schimb, deficitul bugetar mare nu dă speranțe în ținerea datoriei publice sub control, dimpotrivă, aceasta va crește în continuare într-un ritm alert în condițiile unor deficite excesive.
Deficitul bugetar de 3% și datoria publică de 60% din PIB au fost stabilite prin tratatul de la Maastricht din 1992, iar Comisia Europeană și Consiliul Europei monitorizează încadrarea în acești indicatori. În cazul în care se acești indicatori nu sunt respectați se stabilește un termen în timp foarte strict, nerespectarea lui putând duce la sancțiuni financiare. De altfel, România chiar este sub procedura de deficit excesiv în prezent, având un program convenit cu Comisia Europeană de reducere a acestuia în următorii ani, respectiv să se ajungă în 2031 sub pragul de 3%. Așadar, reducerea deficitului bugetar este crucială pentru ca România să fie o țară stabilă economic și social, iar românii să simtă o îmbunătățire a nivelului de trai.
