În cel mai recent număr (august a.c.) al revistei de cultură universală ”Constelații diamantine”, Ionel Popa propune o abordare interesantă a operei marelui gânditor, filosof și poet Lucian Blaga sub titlul: ”Lucian Blaga – poet religios?”.
Ca temă de pornire este ales poemul ”Pustnicul”, publicat pentru prima oară în volumul ”Pașii profetului” (1921).
Citând în prealabil diverși exegeți care s-au oprit asupra acestui poem straniu, autorul materialului subliniază că ”Poemul începe și sfârșește cu replica-monolog a lui Lucifer. Replicile-monolog se succed gradual în trei tablouri marcate de elementele de décor, care aparțin «viziunii apocaliptice»”, pentru a se opri apoi asupra analizei Pustnicului, figura centrală a poemului, suspendat între Cer și Pământ, și a opina în final că ”Lucifer e daimonul poetului”.
Sub deja cunoscutul generic ”Jocul minții”, poeta Doina Drăguț oferă cititorului trei poeme filosofice dense, esențializate. Ființa este în căutare de sine, dar și de sens metafizic: ”fugi de orice fixare/în toate te-mparți/te aduni clipelor/așa cum vântul/ascuns între frunze/se adaugă foșnetului” (”Risipirea în dorințe”). Sau: ”cuvintele răspândesc/în ritm năvalnic/tăcerea/veșnic prezent/pretutindeni/sufletul destramă/călătorii/și se spulberă/în profunzime” (”Gânduri pline de fantezie”). Timpul este dimensiune existențială, dar și arbitru al evoluției noastre: ”ore vechi scad/în treacăt/depărtarea/curg aproximări/în orice/amănunt (…) iar șirul nul/al clipelor pline/urmărește curgerea” (”Șirul nul al clipelor pline”).
Un medalion George Coșbuc propune Lucia Cosmina Vlad sub titlul ”George Coșbuc – suflet din sufletul neamului românesc”. Relevând că este unul dintre cei mai iubiți și mai populari poeți români, autoarea se oprește atât asupra unor reacții și aprecieri ale contemporanilor poetului, publicistului, criticului literar, scriitorului și traducătorului român, cât și a unor citate semnificative din versurile sale, care, dincolo de înțelesuri subtile, ”au mers la inima românilor care le memorau cu ușurință și plăcere, impresionați de armonia lor atrăgătoare și de imaginile artistice încântătoare”. De asemenea, este relevat faptul că G. Coșbuc a desfășurat o vastă activitate publicistică și culturală și a excelat și ca traducător, printre cele mai de seamă traduceri numărându-se ”Divina Comedie”, a lui Dante.
”Elegiile Nemuritorului interior” este genericul sub care Ion Popescu-Brădiceni adună câteva poeme stranii și extrem de originale, purtând amprenta unei imaginații aprinse, dublate de o versificare pe măsură. Cel mai mult m-a impresionat ”Amurg sălbatic”, din care îmi permit să redau cititorului câteva fragmente: ”Ascultă, Doamnă, focul/trecut-a pe corăbii/spre-a soarelui nuntire/cu Hades. Cavalerii/cu umbre limpezite/(cristale șlefuite)/sub bolțile legate/-ntre ele ca idei/într-un discurs socratic/dau sens la curcubeie/pustii ca înțelesuri”. Și ”în timp ce tot mai silnic/noi chinuim Eternul/cu vorbele deșarte/ale acestei lumi./Iar cauza amarei/singurătăți e visul/sau doar un dans al mâinii/într-o eroare pură?”. Superb – în egală măsură poezie filosofică, transcendentală, existențială, exprimată cu mijloace aparte. Remarc și ”Imn către Nichita Stănescu”, un tulburător omagiu adus marelui poet: ”Scriind despre Nichita Stănescu,/să simțim în stilou sângele lui/tulburător transformându-se-n sevă/împărătească, menită să urce/în arborii goi”, dar și celelalte poeme care vor trezi cu siguranță interesul cititorilor.
Spicuim din maximele și aforismele semnate de Nicolae Mareș: ”Pe fundalul sumbru al întunecimilor descoperi splendoarea luminilor”. ”Cunoaștere: – cine învață un nou alfabet, a doua oară se naște”. ”Oricât ai fi de viteaz, frica de sine sau cea din tine e cea care te răpune”. ”Și-n efemer e un mister”. ”Cuvântul rătăcit nu plânge niciodată; Știe că va fi regăsit sau reîncarnat încă o dată”.
O incitantă prezentare a lucrării ”Partea Diavolului”, aparținându-i celebrului filosof, scriitor și profesor universitar elvețian Denis de Rougemont este semnată de Doina Drăguț sub titlul ”Problema existenței.. Diavolului”. De la originea proiectului acestei cărți, trecând prin prezentarea lucrului febril, ilustrată prin citate sugestive, și până la explicații detaliate privind sensurile ei, autoarea articolului ne poartă printr-un univers plin de ezoteric, filosofie și mister. Lăsând cititorului plăcerea să descopere singur mai multe, am să mă opresc doar asupra constatării mai actuale decât oricând că ”diavolul proliferează și în sistemele cu adevărat democratice” (nu contează că avem de-a face cu un dictator sau cu un declarat apărător al drepturilor omului, cât timp ambii falsifică țelul și pun în practică cele mai mari abjecții, n.n.) și a celei potrivit căreia diavolul își ia puterea în această lume fiindcă ”trăiește printre oameni și în oameni, iar nu în înaltul cerului”. Suntem, deci, cu toții vinovați de existența Satanei? Se pare că da.
”O abordare originală a interacțiunii dintre muzică și psihic” este titlul sub care Carmen Manea prezintă cartea ”Il terzo orecchio, musica e psiche”, a medicului elvețian Boris Luban-Plozza (1923-2002) și a pianistului italian Mario Delli Ponti (1931-2010), lucrare publicată în 1986 și reeditată încă de patru ori până în 1989, dedicată evenimentelor desfășurate în cadrul Săptămânilor Muzicale din Stresa și Ancona, lucrare de specialitate care reprezintă și o contribuție importantă în domeniul muzicoterapiei.
Ediția este ilustrată cu reproduceri ale lucrărilor lui Alfons Mucha, pictor ceh căruia Filip Tudora îi dedică, în final, un medalion sub titlul ”Picătură de pictură”.
Mai semnează: Mihai Caba, Silviu Doinaș Popescu, Marin I. Arcuș, Tudor Nedelcea, Ion Nălbitoru, Mircea Daroși, Corneliu Vasile, Vasilica Grigoraș, Liliana Popa, Mircea Tutunaru, George Petrovai, Elena-Brândușa Steiciuc, Daniela Antonovska-Trajkovska, Dimitris P. Kraniotis, Al Florin Țene, Florentin Smarandache, Cătălin Ghițuleasa, Cosnt. Miu, Ioan Voicu, Ionuț Țene, Mihai Batog-Bujeniță, Ben Todică, Gabriela Căluțiu Sonnenberg, Mariana Zavati Gardner, Stejărel Ionescu.
FRUMOASĂ, PERTINENTĂ, INTELIGETĂ ANALIZĂ
NM
Mulțumesc. Onorat de comentariu.