Începând de sâmbătă, 20 august, Grecia nu se mai află sub supravegherea Comisiei Europene (o adevărată tutelă). Au luat sfârșit cei 12 ani de control riguros în urma problemelor grave din economia elenă ca urmare a crizei datoriilor declanșată în 2010. ”Este o zi istorică pentru Grecia și pentru greci”, a anunțat sâmbătă primul ministru conservator elen Kyriakos Mitsotakis, într-un discurs către națiune. ”A fost un ciclu de 12 ani care a provocat durere cetățenilor eleni, a provocat stagnarea economiei și a divizat societatea, a degradat Educația, Apărarea și Sănătatea… a marginalizat poziția Greciei în Europa și în lume”, a reamintit premierul, exprimându-și în același timp speranța că ”un nou orizont clar, de creștere, unitate, prosperitate se va ivi pentru noi toți”.
În 2010, reamintesc agențiile internaționale de presă, guvernul elen constată că seifurile sunt goale și nu mai puteau fi făcute împrumuturi pe piețele mondiale de capital din cauza dobânzilor ce atinseseră cote uriașe. Atena s-a adresat atunci Uniunii Europene, Băncii Centrale Europene și Fondului Monetar Internațional.
Trei planuri de salvare și o politică de austeritate
Din 2010, trei planuri de salvare în valoare de 289 miliarde de euro au fost lansate de către acești creditori, care i-au cerut Atenei să ia niște măsuri de austeritate care să ducă la ameliorarea finanțelor publice ale țării și să aducă niște bani în conturi. Pensiile și salariile au fost atunci diminuate, impozitele majorate, angajările în posturi publice înghețate, bugetele administrațiilor, ale spitalelor, ale tuturor organismelor publice au fost amputate. În 2018, cel de-al treilea program s-a încheiat, dar Comisia Europeană a lansat un regim de ”supraveghere întărită” a economiei elene pentru verificarea aplicării reformelor și continuarea privatizărilor. Atena s-a angajat de asemenea să mențină un excedent primar (înaintea serviciului datoriei) de 3,5% din PIB. ”Noi avem acum o creștere economică puternică și o scădere importantă a șomajului cu 3% începând de anul trecut și de 5% din 2019”, a subliniat premierul Mitsotakis. Comisia europeană așteaptă anul acesta o creștere economică de 4% în Grecia, în timp ce în zona euro abia se va ridica la 2,6%.
”Grecia de azi”, dă asigurări Kyriakos Mitsotakis, ”este o Grecie diferită”. Șomajul rămâne totuși unul dintre cele mai ridicate din zona euro, salariul minim unul dintre cele mai mici, inflația de 11,6% în luna iulie, iar datoria țării, de 180% din PIB, apasă greu economia țării. Grecia este încă departe de a fi terminat cu politica de austeritate aplicată vreme de 12 ani.
