Conferința Națiunilor Unite privind clima, COP26, de la Glasgow s-a încheiat sâmbătă cu adoptarea unui acord ce permite încă să nutrim speranța în limitarea încălzirii planetei la +1,5 grade Celsius și, deci, în salvarea ei de la o dereglementare climatică cu efecte catastrofale. Alok Sharma, președintele britanic al conferinței, a bătut ciocanul de încheiere a conferinței sâmbătă la ora 19,41 GMT, deși ea –conform agendei – trebuia să se încheie vineri seară. Reuters relatează că Alok Sharma, cu lacrimi în ochi, a prezentat scuze ansamblului delegațiilor după decepția exprimată de multe dintre statele reprezentate în special legat de ceea ce conține documentul final privind subiectul ultra-sensibil privind necesitatea renunțării la combustibilii fosili. „Acordul este imperfect, a spus Alok Sharma, citat de «The Guardian», dar el demonstrează consens şi susţinere. Sper că putem părăsi această conferinţă uniţi în oferirea unui lucru semnificativ pentru oameni şi pentru planetă».
Acordul final de la Glasgow este rezultatul a două săptămâni de negocieri extrem de complexe care au impus prelungirea conferinței cu 24 de ore, în încercarea de a concilia interesele țărilor cele mai vulnerabile la schimbările de climă, interesele marilor puteri industriale mari consumatoare de combustibili fosili și cele ale națiunilor ale căror exporturi de petrol și gaze constituie element-cheie al dezvoltării lor economice.
«Textele aprobate sunt un compromis, ele reflectă interesele, condițiile, contradicțiile și voința politică a lumii de azi», a declarat în final Antonio Guterres, secretarul general al ONU. «El include măsuri importante dar, din păcate, nu a existat o suficientă voință politică colectivă pentru a se depăși unele contradicții profunde», a subliniat domnia sa.
Obiectivul-cheie rămâne plafonarea încălzirii planetei la +1,5 grade C
Prioritatea COP26 a fost menținerea valabilității obiectivului fixat în 2015, la COP21 de la Paris, de plafonare a temperaturii globale a planetei la +1,5 grade C față de nivelurile preindustrializării. Interesant este faptul că acest obiectiv a fost considerat prea modest de către numeroase organizații neguvernamentale și de destul de multe țări din cele mai vulnerabile, începând cu statele insulare. Dar, a avertizat Alok Sharma, chiar dacă putem considera credibilă menținerea acestui obiectiv, el «nu poate supraviețui dacă nu ne respectăm promisiunile» . Or, proiectul de declarație finală a conferinței prezentat inițial lua act de faptul că angajamentele existente în materie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră sunt departe de a fi suficiente și cerea țărilor lumii să-și ia noi angajamente încă de anul viitor și nu la fiecare cinci ani, cum era prevăzut până în prezent. Oamenii de știință avertizează că o încălzire globală de peste 1,5 grade C are drept efect o creștere a nivelului mărilor și oceanelor și catastrofe naturale (secete, inundații, furtuni, incendii ale pădurilor ş.a) mult mai grave decât cele pe care le cunoaștem acum pe Terra. Ori, angajamentele naționale actuale în ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră nu pot permite o scădere a temperaturii planetei mai jos de 2,4 grade C.
Textul conferinței ONU cheamă de data aceasta, în mod special, la reducerea utilizării cărbunelui și la reducerea ajutoarelor publice acordate în numeroase țări pentru petrol, cărbune și gaze naturale. Este noutate, deoarece la niciuna din conferințele anterioare nu s-a reușit includerea unui astfel de angajament în vreun acord final.
Obiecțiile Indiei în privința cărbunelui
India, foarte dependentă de cărbune, a opus obiecțiuni de ultim moment propunând înlocuirea termenului «suprimare» prin «reducere». S-a acceptat termenul «reducere» dar, așa cum a subliniat directoarea Greenpeace, Jennifer Morgan, «ei au schimbat un cuvânt, dar nu pot schimba semnalul dat de acest COP: era cărbunelui este pe cale de a se sfârși».
Una dintre prioritățile președinției britanice în timpul negocierilor de la COP26 a privit «finanțările climatice», respectiv ajutoarele pe care țările bogate, ale căror emisii de gaze cu efect de seră se află în mare parte la originea încălzirii planetei, trebuie să le dea țărilor în curs de dezvoltare pentru a lua măsuri de adaptare necesare în urma consecinţelor încălzirii climei. Ei bine, proiectul documentului final cheamă țările bogate să dubleze finanțările respective până în 2025 față de cifrele anului 2019. Marea Britanie a declarat însă că ONU trebuie să facă anual un bilanț al progreselor obținute către obiectivul de 100 miliarde de dolari finanțare climatică anuală promisă pentru 2020, încă neatinsă. Londra propune noi reuniuni internaționale intermediare în 2022, 2024 și 2026 consacrate acestui subiect. Marja de 100 miliarde de dolari anual, departe de a fi suficientă pentru nevoile reale, vizează ajutorarea țărilor sărace să abandoneze sursele de energie din combustibili fosile și să facă față catastrofelor naturale din ce în ce mai grave. Fondul mondial pentru natură (WWF) regretă că deciziile adoptate la această conferință de la Glasgow nu a fost prevăzut «niciun instrument de finanțare pentru pierderile și distrugerile ireversibile cauzate de încălzirea deja a climei în țările în curs de dezvoltare».
Comentatorii politici prezenți la Glasgow remarcă faptul că acordul final a fost adoptat în contextul în care ţări precum China, India şi Africa de Sud s-au opus fixării unor termene clare pentru renunţarea la combustibilii fosili.
Greta Thunberg rezumă COP26 la un «bla-bla-bla»
Comentând rezultatele Conferinței de la Glasgow privind clima, militanta suedeză Greta Thunberg a calificat sâmbătă acordul final anunțat sâmbătă drept un fel de «bla-bla-bla». ”Adevărata muncă va continua în afară sălilor de conferințe, noi nu vom abandona lupta, niciodată, niciodată”.
