După anii de pandemie, tradiționalul Forum economic de la Davos își reia întâlnirile anuale

După doi ani de pandemie, Forumul economic mondial și-a reluat dezbaterile celei de-a 53-a ediții ce are loc anual în stațiunea de iarnă elvețiană Davos. De luni până vineri, mai multe zeci de șefi de stat și de guverne, numeroși miniștri ai economiei și de externe și guvernatori de bănci centrale, reprezentanți ai ONU, FMI, ai OCM, ai Băncii Centrale Europene, oameni de afaceri de anvergură planetară sunt prezenți la acest eveniment economic ce are o semnificație specială, dat fiind contextul complicat actual al lumii în plan politic, economic și social. Este remarcată prezența soției președintelui ucrainean, Olena Zelenska, dar și absența reprezentanților Rusiei și ai Chinei.

Tema din acest an a Forumului este ”Cooperarea într-o lume fragmentată”. Dezbaterile actualei întâlniri se concentrează asuora invadării Ucrainei de către Rusia, schimbărilor climatice cu efectele lor dramatice și mai ales asupra mondializării, aflată în criză existențială. Au apărut și primele predicții la acest eveniment: două treimi din economiștii prezenți la Davos se așteaptă la o recesiune mondială în 2023.

”Astăzi, noi trăim într-o situație geopolitică și geoeconomică foarte complicată”, a subliniat Borge Brende, președintele Forumului economic mondial, în declarația ce a prefațat actuala întâlnire de la Davos.”Acesta este fondul cel mai complex, necunoscut de decenii, în care are loc actuala întâlnire, dar încercăm să demonstrăm că există oportunități de cooperare în vederea găsirii de soluții, chiar și în actuala situație economică complicată”. ”Dată fiind existența a peste 100 milioane de persoane nevoite să-și părăsească locurile natale din cauza războaielor, a persecuțiilor sau a violenței, găsirea urgent a unor soluții trebuie să fie o prioritate pentru întreaga lume”, a declarat și Înaltul comisar al ONU pentru refugiați… ”Suntem la Davos pentru a ne asigura că aceasta rămâne o prioritate pentru liderii politici și comerciali”.

Un raport alarmant privind adâncirea prăpastiei dintre bogați și săraci

Organizația neguvernamentală Oxfam a publicat înaintea deschiderii Forumului un raport potrivit căruia 1% cei mai bogați oameni ai lumii, începând din 2020, dețin două treimi (63%) din producția lumii – o tendință ce s-a accelerat mai ales o dată cu pandemia de Covid-19. Cum se poate explica această situație? Care sunt pistele pentru reducerea inegalităților ce nu încetează să se multiplice? Trebuie schimbat sistemul în profunzime?- sunt întrebări la care cei prezenți la Davos vor încerca să găsească răspunsuri. În cauză, criza Covid ce nu s-a încheiat, războiul din Ucraina cu consecințele lui vizibile: creșterea fulminantă a prețurilor la energie, inflația ce a atins cote fără precedent, dereglările climatice și efectele lor asupra celor mai vulnerabili.

Creșterea costului vieții, în centrul preocupărilor

Cocktailul exploziv de probleme ce afectează în prezent planeta nu oferă, la Forumul din acest an, motive de optimism, spun analiști ai presei internaționale prezenți la eveniment. Are loc, spun analiștii economici, o spirală: o criză atrage după sine altele. Azi, în opinia majorității experților, principala preocupare pentru decidenți este costul ridicat al vieții, motiv văzut de ei drept un risc major pentru stabilitatea lumii pentru cel puțin următorii doi ani. Se impune, subliniază experții, în toate dezbaterile, conceptul policrizelor. Cauza acestei situații, evocată de unul dintre fondatorii Forumului economic mondial, economistul elvețian Klaus Schwab, sunt ”politicile concepute pe termen scurt și egoiste”, precum și lipsa cooperării care a adus lumea la situația de azi. Mondializarea pare a fi, mai mult ca oricând, la răscruce de drumuri. Chiar și în probleme globale cum ar fi lupta împotriva dereglărilor climatice, tendința este o retragere în sine, ”chiar un izolaționism”. Un exemplu în acest sens este dat de Inflation Reduction Act din Statele Unite ce dezavantajează întreprinderile europene. Cei prezenți la Davos sunt tentați totuși să caute soluții de relansare a mondializării, care în acest moment trece printr-o criză existențială din care riscă să nu-și mai revină.