Curtea de apel din Edinburgh a declarat miercuri «ilegală» decizia controversată a premierului Boris Johnson de a suspenda activitatea parlamentului pentru o perioadă de cinci săptămâni. Guvernul a făcut recurs la Curtea supremă din Londra, acesta urmând a fi examinat la începutul săptămânii viitoare.
Asistăm la o nouă lovitură (a câta?) primită de Boris Johnson. De data aceasta ea nu mai vine din parlament, ci de la o instituție judiciară. Justiția scoțiană a considerat suspendarea activității Parlamentului, tocmai acum, când se apropie termenul limită al plecării Regatului Unit din Uniunea Europeană, drept un act ilegal care a avut drept scop adevărat nu obținerea unui răgaz pentru conceperea programului guvernamental de după Brexit, ci a fost o manevră ce a vizat împiedicarea parlamentului de a dezbate și a găsi o cale de evitare a plecării din UE fără un acord privind relațiile viitoare cu europenii. Decizia de la Edinburgh, obținută în urma unei acțiuni declanșate de un grup de circa 80 de parlamentari proeuropeni, este doar prima victorie pe cale judiciară a opozanților față de Brexitul fără acord. Surse documentate citate de corespondenții presei străine la Londra au declarat că sunt pe cale de a fi declanșate și alte demersuri în justiție în Irlanda de Nord și la Londra, vizând blocarea deciziei lui Johnson de a suspenda activitatea parlamentului. Liderii Partidului laburist și primul-ministru scoțian, doamna Nicola Sturgeon, au cerut deja imperios reconvocarea imediată a parlamentului. Cereri insistente în același sens au fost formulate de Joanna Cherry, purtătoarea de cuvânt a Partidului național scoțian, și Keir Starmer, deputatul laburist însărcinat cu problematica Brexit.
Lui Johnson i se cere să demisioneze
Lucrurile se pot complica și mai mult, inclusiv pentru premierul Johnson personal. Se fac presiuni, în urma unui vot exprimat luni în parlament, ca guvernul să dea publicității discuțiile ce au avut loc între responsabilii guvernamentali înaintea anunțării deciziei de suspendare a activităților parlamentului. Surse parlamentare, citate de trimisul la Londra al ziarului «Le Figaro», spun că documentele respective ar putea arăta că motivele suspendării activității parlamentului au fost de natură politică, deși Boris Johnson a justificat decizia respectivă prin dorința de a avea răgazul necesar pentru elaborarea în atmosfera calmă a viitoarei sale politici guvernamentale. Dominic Grieve, fost procuror general în guvernarea lui David Cameron, unul dintre deputații «rebeli» excluși de Johnson din Partidul conservator, a estimat miercuri că, în cazul în care Johnson a mințit-o pe Regină în expunerea de motive pentru a-i cere aprobarea suspendării parlamentului, el va trebui să demisioneze.