Ciclul de viață al României de dinainte de 1990 era unul cincinal. Iar eforturile se canalizau pentru comprimarea la patru ani și jumătate: Dacă se putea în patru ani era și mai bine.
Dacă aceste planuri s-ar fi realizat ar trebui să fim acum prin 2016 – 2017, iar pandemia nu ar exista.
Din păcate, trecerea la „capitalismul cu iz mioritic” s-a înfăptuit fără nicio strategie de țară. Creșterea economică din ultimii 30 de ani s-a realizat, indiferent cine s-a aflat la Putere, prin majorarea consumului și prin înmulțirea împrumuturilor.
În acest moment primează programele de peticire, precum cel din sănătate. Marile spitale regionale plănuite în campania 2016 au rămas doar proiecte pe hârtie, preferându-se măsurile populiste, de momit electoratul, și „rezolvarea” unor mici treburi juridice. Iar investițiile făcute au fost bune doar pe hârtie.
Am ajuns în februarie – martie 2020, când lipsa unei rezerve naționale de echipament de protecție pentru situații de urgență, conform devizei „lasă că merge și așa”, a pus oficialii în postura să afirme că nu trebuie să purtăm măști de protecție. În momentul când situația s-a remediat, președintele Iohannis a anunțat că purtarea măștii devine obligatorie.
Răspunsul autorităților la actuala criză economică și socială nu a adus nimic original. Măsurile luate de alte state au fost croite pe model românesc, iar viitorul a rămas în așteptare.
Marea realizare pentru ministrul finanțelor este aceea că „aşa cum răspunde economia în acest moment, am încredere că vom reveni mai puternici după această perioadă”, după cum a declarat la un post TV.
A venit momentul în care forțele politice ar trebui să stabilească de comun acord care sunt proiectele economice în care va investi România și care să fie respectate de guvernele care se vor perinda la Palatul Victoria. Ar trebui alese acele programe de țară care pot să aducă plusvaloare. Să trecem la nivelul de producători.
„România poate să evite un scenariu similar celui din 2009 dacă autorităţile responsabile cu implementarea politicii economice vor lansa rapid măsuri de susţinere a investiţiilor în agricultură, industria alimentară şi construcţia sau modernizarea infrastructurii critice”, spune Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.
