Leonardo Badea (BNR)
Contextul actual este în continuare dominat de o serie de crize suprapuse. Pe măsură ce efectele pandemiei COVID-19 par a se diminua gradual în Europa și SUA, ele rămân ridicate în China și continuă să afecteze o parte importantă a lanțurilor de aprovizionare, menținând limitările asupra ofertei în cazul unor categorii însemnate de bunuri. Totodată, venirea anotimpului rece pare că potențează o serie de focare epidemice sezoniere (altele decât cele de COVID-19), atât în Europa cât și în alte zone ale globului, ceea ce nu doar că afectează sistemele sanitare și bugetele publice din țările respective, ci pot afecta inclusiv productivitatea și consumul. De asemenea, continuarea războiului din Ucraina accentuează disfuncționalități în lanțurile de producție și distribuție a bunurilor alimentare, criza energetică și implicit alimentează în continuare presiunile inflaționiste. Noi tensiuni geopolitice izbucnesc sau se amplifică în diferite alte zone geografice, cu potențial de a influența negativ și mai mult schimburile comerciale internaționale și indirect prețurile unor categorii de bunuri. Peste toate aceste riscuri materializate în cursul ultimilor 3-4 ani, se suprapun vulnerabilități pe termen lung generate de schimbările climatice și îmbătrânirea populației în țările dezvoltate, foarte greu de ameliorat și care continuă să producă efecte negative ce se amplifică odată cu trecerea timpului. De aceea, conjunctura de ansamblu este și va rămâne caracterizată de incertitudine și riscuri ridicate, iar flexibilitatea tuturor categoriilor de participanți la circuitul economic se impune ca o necesitate.
După revenirea din 2021 (s-a înregistrat o creștere de 6%), în 2022 economia globală a fost marcată de o încetinire (3,2%, conform estimărilor FMI – World Economic Outlook, oct 2022). Totodată, este evident că redresarea este inegală și fragilă, în pofida amplelor programe de sprijin la nivel guvernamental, dar și internațional (ex. Next Generation EU; în SUA, Congresul a adoptat 4 legi în 2020, ulterior măsuri suplimentare – prin Consolidated Appropriations Act, American Rescue Plan Act 2021).
Una dintre puținele consecințe cu certitudine pozitive ale situației ultimilor ani este reprezentată de integrarea tehnologiei digitale în toate aspectele vieții sociale și de accelerarea digitalizării în multe sectoare, cu impact asupra consumatorilor și a modelelor de afaceri.
Și sistemul financiar trece printr-o serie de transformări datorate digitalizării, care prezintă ca avantaje reducerea costurilor, creșterea eficienței și a competitivității, creșterea incluziunii financiare. Există însă și o serie de riscuri – riscuri de securitate, atacuri cibernetice, creșterea rapidă a sectorului financiar paralel (shadow banking). Anul 2023 va fi probabil la fel de dificil pentru sistemul financiar, dar vestea bună este că reziliența acestuia s-a menținut până acum la un nivel ridicat, în pofida tuturor crizelor care au acționat în această perioadă. Trendurile care probabil vor persista în viitorul apropiat se referă la: o cerere mai mare pentru servicii financiare digitalizate, creșterea incluziunii financiare, accentuarea nevoilor de economisire și de protejare a economiilor, personalizarea serviciilor în funcție de nevoile consumatorilor individuali, modificări în relația client-bancă (prin intensificarea interacțiunii online), preocuparea pentru satisfacția consumatorilor, creșterea securității în utilizare.
Importanța educației financiare
Organismele europene și internaționale prioritizează importanța educației financiare (băncile centrale, OECD, Comisia Europeană, FMI, Banca Mondială). Banca Mondială afirmă că educația financiară este esențială pentru reducerea sărăciei și promovarea prosperității în societate. Agenda 2030 ONU stabilește garantarea educației de calitate ca o prioritate și un vector cheie pentru reducerea inegalității sociale.
Creșterea efortului privind educația financiară este argumentată de: dinamismul sistemului financiar, necesitatea asigurării stabilității sistemului, studiile demonstrând legătura cu educația financiară, schimbările în comportamentul consumatorului și în relația cu clientul, diversificarea serviciilor și gradul mare de pătrundere a digitalizării în sector, concurența, dualitatea tradiție – inovare.
Educația financiară are multe beneficii dovedite și contribuie la gestionarea provocărilor economice induse de crizele actuale.
Cu toate acestea, este necesară pentru gestionarea corectă și eficientă a diferitelor opțiuni financiare disponibile. Instruirea și informarea ne sporesc protecția împotriva opțiunile financiare nepotrivite. Dacă discutăm despre reziliența economiilor, trebuie să subliniem că aceasta provine și din educația financiară a cetățenilor.
Deși au trecut mai mult de 15 ani de la integrarea României în Uniunea Europeană, nivelul incluziunii financiare este în cazul nostru în continuare foarte scăzut (68% la jumătatea anului 2022) în raport cu media statelor membre (95%), conform celui mai recent raport privind incluziunea financiară realizat de Asociația Română a Băncilor. În cazul persoanelor sărace, nivelul este chiar mai scăzut, de 57%. Totodată, în România, nivelul intermedierii financiare (27,4% în 2021) este cel mai redus din Uniunea Europeană. Educația financiară joacă un rol important pentru creșterea intermedierii financiare și implicit pentru dezvoltarea economică în ansamblu. Din această perspectivă, probabil nu este întâmplător faptul că un studiu publicat în anul 2020 de OECD/INFE arată că scorul privind nivelul de educație financiară pentru populația adultă din România este unul dintre cele mai reduse în rândul țărilor incluse în analiză.
Dezvoltarea economică este semnificativ influențată de dinamica intermedierii financiare, iar numeroase studii argumentează existența unei legături între gradul de intermediere și incluziune financiară pe de o parte și nivelul educației financiare și cel al inegalității veniturilor de cealaltă parte (de exemplu, Greenspan, 2005). Din perspectiva stabilității financiare, importanța educației financiare este subliniată pe larg în cadrul raportului Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială ce a stat la baza Recomandării nr.R/3/2022 privind creșterea sustenabilă a intermedierii financiare.
Nu în ultimul rând, apreciez că pe termen mediu și lung, așa cum afirma Mac Duke (The Strategist), educația financiară este mai valoroasă decât banii, determinând reziliența economică și dezvoltare. Educația financiară ajută la dezvoltarea capacităților umane de înțelegere și decizie, ceea ce este poate la fel de important ca dezvoltarea economiilor.
