Emmanuel Macron a prezidat la începutul săptămânii, la Elysée, tradiționala întâlnire anuală a ambasadorilor Franței. A fost un prilej pentru a evoca orientările sale în materie de politică externă în lunile următoare. Pledând în fața celor aproximativ 200 de diplomați francezi pentru o «strategie a curajului diplomatic, a asumării riscului», președintele Macron a insistat – și în acest context – asupra necesității unei reevaluări a relațiilor cu Moscova, tensionate serios după anexarea Crimeei, în 2014. «A împinge Rusia departe de Europa este o gravă eroare», a subliniat Macron.
Reamintind de evaluări, decizii anterioare – uneori întemeiate – ce au condus la neîncredere față de Rusia, președintele Macron le-a atras atenția diplomaților francezi că “suntem în Europa şi, dacă nu vom şti la un moment dat să facem ceva util cu Rusia, vom rămâne cu o tensiune profund sterilă, vom continua să avem conflicte îngheţate peste tot în Europa, vom avea o Europă – scenă a unei lupte strategice între SUA şi Rusia, prin urmare vom rămâne cu consecinţe ale războiului rece pe teritoriul nostru”.
Yves Le Drian: «Rusia este în Europa»
În același cadru, al întâlnirii anuale cu diplomații Franței, ministrul francez de Externe, Yves le Drian, a susținut linia politică promovată de președintele Macron de apropiere a europenilor de Rusia. «Este o evidenţă geografică, istorică și culturală pe care adeseori o pierdem din vedere – aceea că Rusia este în Europa», a subliniat Le Drian. Domnia sa a confirmat informațiile conform cărora peste câteva zile va efectua o vizită la Moscova, însoțit de ministrul francez al Apărării, doamna Florence Parly. Scopul vizitei: începerea unor discuții asupra unor elemente ce «ar putea redeveni o arhitectură de securitate și de încredere». «Dialogul, un dialog lucid, exigent, tenace, desfășurat cu grija protejării intereselor noastre și ale aliaților noștri», a subliniat Le Drian, «trebuie să vizeze o apropiere progresivă a Rusiei de principiile europene». În opinia șefului diplomației franceze, «cele zece principii de la Helsinki… par adaptabile la timpurile noastre și la identitatea europeană». Este o referire la acordurile încheiate în 1975 – în plin război rece – între SUA, URSS, Canada și țările europene, ce au constituit punctul de plecare spre destindere. Acordurile respective proclamau inviolabilitatea frontierelor, nerecurgerea la amenințări sau la forță, încurajează cooperarea între state și consacră obligația la respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
