Erste Group si Institutul Legatum au publicat cea de-a treia editie a raportului anual privind prosperitatea in ECE. In acest an, Romania ocupa locul 45 intr-un indice global care include 149 de state. Prosperitatea a inregistrat o usoara crestere in Romania in ultimii ani, fiind inregistrat un avans de trei pozitii, de la locul 48 in 2016. Daca regiunea ECE ar fi considerata o singura tara, s-ar situa pe locul 38 in lume din punct de vedere al prosperitatii. Austria detine cea mai buna pozitie in regiune, ocupand locul 15 mondial, in timp ce Serbia se afla pe locul 56, cu cel mai scazut indicator al prosperitatii din ECE.
Indicele Prosperitatii Legatum trece dincolo de sfera indicatorilor macroeconomici, masurand prosperitatea in mod holistic, luand in calcul atat bogatia materiala, cat si bunastarea sociala. Indicele clasifica tarile in functie de noua domenii diferite: calitate economica, mediu de afaceri, administratie publica, educatie, sanatate, siguranta si securitate, libertate personala, capital de incredere si mediul natural. Editia de anul acesta a raportului privind prosperitatea in ECE se axeaza pe conditiile de trai, sanatate si educatie.
„Urmatorii cincizeci de ani vor aduce schimbari profunde pe toate palierele societatii – impunand un nou nivel de cooperare, coordonare si solidaritate”, explica Andreas Treichl, CEO al Grupului Erste. „Se implinesc 200 de ani de la infiintarea Erste ca banca ce are drept fundament raspandirea si asigurarea prosperitatii. De-a lungul anilor a devenit clar ca acest aspect are implicatii pentru realitatea de zi cu zi a clientilor nostri – este deci vital sa intelegem si sa masuram prosperitatea nu doar la nivel macro, ci si la nivel micro. Astfel, ne asiguram ca putem sprijini oamenii, comunitatile si companiile sa duca o viata sanatoasa din punct de vedere financiar.”
„Educatie, tehnologie si infrastructura, cu accent pe educatie. Iata ce au spus majoritatea romanilor ca isi doresc pentru a avea o viata prospera. Romania are nevoie de investitii uriase pentru a avansa pe lantul valoric al economiei si pentru a face fata provocarilor interne: demografia si emigratia, disparitatile geografice si calitatea vietii. Avand in vedere ca investitiile se situeaza sub nivelul de care are nevoie tara, noi ne concentram pe educatia financiara, oferind astfel oamenilor puterea de a crede in fortele proprii si in capacitatea lor de a dezvolta economia si de a-si imbunatati stilul de viata”, spune Sergiu Manea, CEO al BCR.
Cresterea salariilor nu aduce intotdeauna mai multa prosperitate
Indicele reflecta cresterea remarcabila a prosperitatii in ECE din ultimele trei decenii si convergenta nivelurilor de trai cu cele din Europa Occidentala. Cu toate acestea, odata cu salariile au crescut si asteptarile oamenilor si costul vietii, ceea ce inseamna ca majorarea veniturilor nu s-a corelat mereu si cu cresterea gradului de satisfactie privind nivelul de trai. Acest aspect este evident in randul tinerilor care, spre deosebire de parintii lor, nu analizeaza retrospectiv cat de mult a crescut calitatea vietii de la caderea comunismului incoace, ci vad lucrurile global si, in special, prin comparatie cu tinerii de aceeasi varsta din Europa Occidentala.
Marile sperante ale oamenilor de a duce o viata mai buna dupa 1989 nu s-au materializat, iar dezamagirea populatiei a contribuit la cresterea migratiei in regiune. Pentru a face fata unui mediu social si economic instabil, oamenii au decis sa se mute in alta parte. 18 milioane de emigranti au parasit regiunea de la caderea comunismului. In cazul Romaniei, aproape 20% din populatia activa a emigrat incepand cu anul 2004. Atat oameni calificati, cat si necalificati au plecat in cautarea unui loc de munca, desi cei cu studii superioare au emigrat mai des si au stat in strainatate mai mult timp.
Cresterea costului vietii a influentat indicatorii de prosperitate. In Romania, preturile bunurilor si serviciilor au crescut cu 257% intre 2000 si 2017, comparativ cu 98% in Ungaria si cu 87% in Letonia, media UE fiind 36%. Cu toate acestea, media cresterilor salariale in Romania, Croatia, Cehia, Estonia si Slovacia nu a depasit 3 € pe ora, fata de 10 € in Franta. Costul ridicat al vietii si salariile scazute inseamna ca un loc de munca nu este intotdeauna garantia unui nivel de trai decent. Tocmai de aceea, in Romania s-a constatat ca una din cinci persoane ocupate (18,9%) este expusa riscului de saracie, acesta fiind cel mai ridicat procent din UE.
Imbunatatirea capitalului uman si social este esentiala pentru convergenta cu Occidentul
Potentialul Romaniei de a-si creste prosperitatea este dat de sistemul educational, clasat pe locul 39 in lume. Mai exact, un nivel ridicat al educatiei – in special in disciplinele tehnice – a fost pana acum un atu specific regiunii ECE, in ansamblul ei. Atat numarul studentilor, cat si cel al absolventilor sunt in crestere. Cererea in domeniul educatiei tertiare a crescut exponential de la caderea comunismului, unele tari din ECE inregistrand o crestere de 168% a ratei inscrierilor. Totusi, ca pondere in PIB, finantarea publica a invatamantului superior in ECE ajunge la doar 30-40% din fondurile alocate in mod obisnuit in Europa Occidentala.
Cu un numar tot mai mare de start-upuri si cu rate ale ocuparii fortei de munca in sectoarele high-tech peste media Uniunii Europene, sunt sanse reale ca economia cunoasterii sa devina urmatorul motor al cresterii pentru tarile din ECE, inclusiv in Romania. Insa pentru a depasi decalajele de competente si pentru a creste numarul de absolventi calificati, guvernele statelor ECE trebuie sa aiba o strategie pe termen lung si sa colaboreze cu sectorul privat.
Capitalul uman in IT&C impulsioneaza inovatiile digitale si poate fi considerat crucial pentru competitivitatea economiilor moderne. Aproximativ 210.000 de romani lucreaza in prezent in domeniul IT&C, reprezentand 2,5% din totalul fortei de munca din tara. Contributia sectorului la PIB-ul Romaniei a crescut semnificativ in ultimii ani, situandu-se in prezent la 5,9%.
Pe locul 83, capitalul social inca slab este cel mai problematic aspect al prosperitatii in Romania. Un capital social scazut are un impact esential asupra atingerii prosperitatii generale in ECE, deoarece este vital in realizarea tranzitiei complete catre democratie si economia de piata. Legaturile si increderea dintre cetateni, precum si intre cetateni si institutii este substantial mai slaba in ECE decat in alte regiuni ale lumii. Increderea este esentiala pentru o diviziune a muncii bazata pe piata si pentru o piata a creditarii eficienta si corecta. In plus, tarile cu niveluri initial ridicate ale capitalului social au suferit recesiuni economice mai putin severe in perioada 2007 – 2016.
Imbunatatirea capitalului social va juca un rol decisiv in continuarea tranzitiei si convergentei veniturilor in Romania, o tara in care mai bine de un sfert din populatie traieste sub pragul saraciei, comparativ cu 17,1% in regiunea ECE si 5,1% in Europa Occidentala. Mai mult, un capital social solid permite formarea unor institutii publice puternice si eficiente, care stimuleaza dezvoltarea sectorului privat si crearea bogatiei.
