Maratonul complicatelor negocieri pentru ocuparea posturilor-cheie în conducerea UE a luat sfârșit marți seară, după o nouă rundă de interminabile «târguieli»
Două femei având o reputație mai mult decât excelentă în lumea politică și economică nu doar a Europei, ci la nivel internațional, preiau frâiele continentului european afectat în ultima vreme de divizări, inegalități, de o slăbire a influenței UE în complicatele probleme europene și internaționale.
Este vorba de Ursula von der Leyen, ministrul german al Apărării, propusă și acceptată ca președintă a Comisiei Europene, și de Christine Lagarde, fost ministru francez al Economiei, actulmente director general al Fondului Monetar Internațional, acceptată pe funcția de director al Băncii Centrale Europene.
Echilibrul franco-german
Candidatura doamnei Ursula von der Leyen a primit în cadrul reuniunii de marți după-amiază inclusiv sprijinul țărilor grupului de la Vișegrad (Ungaria, Polonia, Slovcia și Cehia), care s-au opus cu vehemență candidaturii socialistului olandez Frans Timmermans, iar Angela Merkel nu a fost împotriva candidaturii doamnei Christine Lagarde. Și iată cum, până la urmă, soluția Leyen/Lagarde permite Franței și Germaniei să obțină, fiecare, un post european de anvergură. În plus, conducerea Comisiei Europene rămâne Dreptei europene, PPE, care a învins în alegerile din 26 mai. Un echilibru geografic și politic este respectat și la numirea celorlalți titulari în posturi importante la conducerea UE. Actualul premier liberal belgian Charles Michel va prelua președinția Consiliului European, iar cel de Înalt reprezentant pentru Afacerile externe, adică șeful diplomației europene, este încredințat ministrului socialist spaniol de Externe, Josep Borrell.
