Studiu Horváth – CxO 2025
Companiile din regiune estimează creșteri ale veniturilor în 2025, însă marjele de profit operațional (EBIT) rămân sub presiune, în special în industriile de producție
Majoritatea industriilor vor înregistra o creștere a numărului de angajați în 2025, cu excepția telecomunicațiilor (unde forța de muncă va stagna) și a sectorului auto (scădere de aproximativ 2%)
Inflația și deficitul de forță de muncă sunt percepute drept principalele riscuri pentru țările CEE, la care se adaugă dependența exporturilor de piața germană și a importurilor de țările asiatice.
Executivii din Europa Centrală și de Est (CEE) își stabilesc pentru 2025 priorități axate pe digitalizare și optimizarea costurilor, în contextul inflației persistente și al deficitului de forță de muncă – cele mai mari provocări ale regiunii. Aceste concluzii reies din studiul „CxO Priorities”, intitulat „Fundamentals: The New Strategic Advantage – Navigating Trade Conflicts and Tech Disruptions”, realizat de Horváth, companie internațională de consultanță în management, prezentă pe piața românească din 2005.
Studiul Horváth remarcă faptul că regiunea CEE nu mai este doar „în recuperare” față de Vestul Europei, ci se repoziționează activ, prin relocare industrială mai aproape de piețele țintă și investiții publice strategice care încep să-i redefinească rolul în peisajul economic european. Concluziile studiului Horváth evidențiază câteva tendințe majore care conturează agenda corporativă pentru 2025:
Expansiunea internă și investițiile strategice remodelează modelul economic al regiunii, deși dependența de Germania și instabilitatea regională continuă să afecteze perspectivele.
Companiile din servicii plasează transformarea digitală ca prioritate strategică numărul unu, în timp ce producătorii pun accent mai mare pe optimizarea costurilor și a structurii de profit. Acest contrast indică o reorientare generală către productivitate, reziliență și modernizarea lanțurilor valorice în CEE.
Dinamica sectorială este divergentă: producătorii prioritizează creșterea volumelor pentru a onora contractele, în timp ce firmele de servicii se bazează pe strategii de preț și oferte cu valoare adăugată pentru a-și proteja marjele.
Companiile din CEE favorizează stabilitatea și creșterea controlată, mizând pe consolidarea pozițiilor existente, prin produse și servicii validate deja pe piață. Astfel, 38% dintre executivi privesc consolidarea ca strategie principală, în timp ce diversificarea rămâne o abordare secundară (16%), reflectând prudență, aversiune față de riscuri și focus pe competențele de bază.
Riscuri macroeconomice și investiții în AI
Inflația este principalul risc macroeconomic pentru companiile din CEE, urmată de deficitul de personal calificat (43% în producție și 49% în servicii) și de volatilitatea ratelor dobânzilor.
În același timp, dependența exporturilor de Germania (20–30% din totalul regiunii) fac economiile din Cehia, Slovacia și Ungaria vulnerabile la evoluțiile celei mai mari piețe europene. Aproape 40% dintre companiile din regiune iau în considerare relocarea unor procese de producție mai aproape de piețele cheie, pentru a reduce dependența de Asia și a limita riscurile generate de tensiunile geopolitice.
Inteligența artificială este percepută ca un instrument strategic, cu o creștere medie a productivității estimată la 10-15% și cele mai mari așteptări de productivitate ridicată în arii precum IT și digitalizare (20%), operațiuni (19%) și vânzări (18%), pe termen de trei ani. Deși utilizarea AI este în stadiu incipient în CEE (pentru procese administrative și operaționale), tendința este de extindere către funcțiile strategice.
Grade diferite de optimism între industrii
În timp ce sectorul serviciilor este mai optimist în privința creșterii marjelor profitului operațional (EBIT), companiile din sectorul de producție continuă să resimtă presiunea costurilor ridicate și a lanțurilor de aprovizionare. Cele mai pesimiste industrii privind creșterea profitabilității sunt cea petrolieră și chimică, alături de producția de automobile, în timp ce optimismul cel mai ridicat se regăsește în industria producătoare de automobile și cea de automatizări industriale, alături de servicii financiare și energie.
În privința ocupării forței de muncă, majoritatea companiilor din CEE, deopotrivă din sectorul de producție și cel al serviciilor, mizează pe o expansiune în 2025. Creșteri mai mari se așteaptă în energie (+8%) și construcții (+5%), iar mai modeste în retail (+3%) sau industria petrochimică (+2%), respectiv transporturi și logistică (+1%). Totuși, există un domeniu în care se așteaptă o stagnare a angajărilor (0%) – telecom, iar în altul o scădere (-2%) – automotive.
Deși sustenabilitatea și inovația ocupă poziții secundare (locurile 9 și 10) între prioritățile executivilor, ceea ce indică o orientare pragmatică spre reziliența operațională pe termen scurt, sustenabilitatea rămâne pe agendă, chiar și într-un context economic tensionat: 73% dintre companiile din CEE își mențin angajamentele de „net zero” sau intenționează să le atingă mai devreme decât termenul stabilit, față de 82% la nivel global.
„Companiile din CEE se confruntă simultan cu presiuni inflaționiste și lipsa de talente,dar și cu oportunități majore prin digitalizare și AI. Regiunea are premise solide pentru o creștere rezilientă, susținută de cererea internă și de investiții locale. Totuși, dependența de Germania și incertitudinile geopolitice rămân riscuri majore, ceea ce face urgentă diversificarea și consolidarea lanțurilor valorice regionale. Cei care transformă aceste provocări în agilitate strategică și inovație vor câștiga un avantaj competitiv puternic în anii următori”, a declarat Maria Boldor, Partner și Managing Director, Horváth România.
Raportul detaliat asupra regiunii CEE din studiul Horváth „CxO Priorities 2025”, a fost realizat în perioada mai-iunie 2025, prin intervievarea a 130 de CEOs și CFOs din 8 țări din Europa Centrală și de Est, acoperind industrii precum energie, producție, automotive, retail, tehnologie și servicii financiare. Raportul face parte dintr-o analiză globală mai amplă, cu peste 1.000 de respondenți din 33 de țări.
