4 – 28 noiembrie 2021, MNȚRplusC – Muzeul Național al Țăranului Român
Joi, 4 noiembrie 2021 are loc la MNȚRplusC, în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român, Str. Monetăriei nr. 3, deschiderea expoziției Nu vorbim despre sclavie modernă, cea de a doua din seria Politici ale non-acțiunii a artistei Nona Șerbănescu, în colaborare cu curatorul Eugen Rădescu.
Expoziția prezintă o serie de lucrări de instalație și o instalație performativă pentru care și-au dat concursul performerele și performerii: Mădălina Brândușe, Alex Fifea, Ruxandra Maniu, Vera Linguraru, Andrei Șerban; costume: Lumi Mihai; editing și sunet: Paul Sima; director imagine: Pătru Păunescu; operator și fotografie vizual: Gabriel Colța, producător: Dan Radu Mihai, producție video Dash Film. Proiectul se bazează pe o documentare realizată de Valer Simion Cosma, Marina Patricia Toma, Alex Fifea, Mădălina Brândușe și Alex Fifea; coordonatoare MNȚRplusC: Ilina Schileru.
Din cauza situației sanitare, accesul în galerie se va face cu limitarea a maximum 10 persoane simultan, cu intrare din 45 în 45 de minute și programare prealabilă la marina.ilie.arthub@gmail.com . Deschiderea este programată pentru primele 4 zile ale expoziției după cum urmează:
Joi, 4 noiembrie: 17:00 – 20:00 (4 serii)
Vineri, 5 noiembrie: 17:00 – 20:00 (4 serii)
Sâmbătă, 6 noiembrie: 12:00 – 18:00 (8 serii)
Duminică, 7 noiembrie: 12:00 – 18:00 (8 serii)
Faptul divers paradoxal: anul acesta, în plină perioadă de izolare, când cetățenele și cetățenii României primeau cele mai mari amenzi din Uniunea Europeană pentru încălcarea regulilor impuse de starea de urgență, autoritățile au permis plecarea a mii de muncitoare și muncitori cu destinația Germania. Comasați în avioane, au plecat să își riște viața pentru a strânge recolta de sparanghel, o muncă pe care niciun european vestic cumsecade nu o accepta, nici în lipsa pandemiei, date fiind condițiile inumane de muncă. Acesta a fost punctul de declanșare al proiectului Politici ale non-acțiunii cu cele două componente ale sale Depozitul 12 (care a avut loc în mai 2021 la Galeria Senat) și Nu vorbim despre sclavie modernă ce tratează situații legate de muncă și abuzuri la adresa cetățenilor români, așa cum reies din interviurile realizate, în acest an, de echipa de documentare formată din Valer Simion Cosma, Alex Fifea, Marina Popa, Mădălina Brândușe și Nona Șerbănescu. Interviurile și materialele colectate pe perioada documentării vor face obiectul unei publicații și vor sta la baza unui nou spectacol, care va fi produs în 2022.
„Interesul practicii artistice a Nonei Șerbănescu în zona social-politică și de interogare a argumentelor echilibrului care chestionează modalitățile în care sistemul capitalist devine injust și inuman, este binecunoscut. Cercetările artistei din ultimii ani se axează pe structura social-economică a celor care au cel mai mult de suferit din cauza injustițiilor sociale și economice, venite direct din mediul statal, neperformant, care nu ajută, precum și din mediul neoliberal-capitalist, acolo unde pare că cei mai mulți dintre noi primim doar „firimiturile“ sistemului.”, spune Eugen Rădescu, curator.
„Restricțiile impuse și măsurile luate pentru protejarea populației au transformat profund viețile cetățenilor prin prisma muncii, dar în direcții foarte diferite, care reflectă, într-o mare măsură, inegalitățile economice, diverse tipuri de privilegii și predominanța unui model cultural care depreciază profund anumite munci și pe cei care le prestează, integrându-i într-o categorie a perdanților. Lucrători în comerț, de la retail, până la buticurile de cartier/uliță, șoferi care transportau mărfuri sau persoane, lucrători la salubritate, lucrătorii din depozite și din sectorul de procesare a alimentelor, poștași, curieri și livratori sunt doar câteva dintre categoriile profesionale a căror maximă utilitate socială a fost demonstrată într-un context atât de grav. Spre deosebire de personalul medical și militar (instituțiile de forță) angrenat direct în gestionarea crizei, dar beneficiind de sporuri suplimentare generate de contextul epidemic, munca celor din categoriile profesionale menționate a continuat să fie mult mai prost plătită, iar statutul lor social este semnificativ inferior”, afirmă Valer Simion Cosma, istoric, antropolog, publicist și manager cultural.
Nona Șerbănescu (n. 1982) a absolvit pictura la București, în 2004. O preocupă subiectele sociale și politice precum sărăcia, războiul, abuzul sistemic, inechitatea socială, condiția artistului/artistei în societatea capitalistă și patriarhală, subiecte și teme pe care le abordează dintr-o perspectivă empatică, intersecțională. Utilizează diferite medii și tehnici subordonate mesajului conceptual/politic. Este inițiatoarea și coordonatoarea ARTHUB Bucharest, președinta Asociației pentru Promovarea Artelor Contemporane. Este mama a doi copii. Trăiește și lucrează în București.
Eugen Rădescu este manager cultural și curator, specializat în relativism moral. A scris pentru diferite reviste și publicații naționale și internaționale. A fost, printre altele, curatorul Bucharest Biennale 1 (2005), al expozițiilor “How Innocent Is That?”, „Common Nostalgia” la Pavilion, “Hidden Shadows/Roma stories” Mobius Gallery, București. Este co-editorul PAVILION – journal for politics and culture, co-directorul Bucharest Biennale și președinte al board-ului organizațional BUCHAREST BIENNALE. Este membru al board-ului de selecție apexart New York (SUA). A ținut numeroase conferințe la diverse instituții, printre care apex, New York; Badisher Kunstverein, Karlshrue; Casa Encedida, Madrid; Paris Photo, Paris, Gulbenkian Centre, Lisabona, Kunsthalle, Viena. A publicat cartea “How innocent is that?” la Revolver Book, Berlin și “QUEER. Istorii ilustrate” la Black Button Books, București. Este lector la Universitatea București și profesor asociat Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Locuiește și lucrează în București.
