Fără investiții majore, Bucureștiul va rămâne fără apă caldă și căldură

În 2020, în Capitală, ligheanul se anunță a fi un obiect la mare căutare. Mulți dintre cei peste 1,3 milioane de bucureșteni conectați la rețeaua de termoficare ar putea ajunge să se spele cu apă încălzită la aragaz, în condițiile în care lucrările majore de refacere a conductelor, absolut vitale pentru funcționarea sistemului, vor fi din nou amânate, arată o analiză Frames.

Primăria Capitalei și-a propus să reabiliteze din fonduri proprii în acest an, potrivit datelor din buget, numai 137,5 kilometri din cei aproape 4000 kilometri de conducte cât măsoară rețeaua de termoficare a Bucureștiului.

Asta în condițiile în care peste 80% din rețea, a doua ca mărime din lume după cea din Moscova, datează din anii ‘60-‘70 și necesită reparații majore. Dincolo de gradul semnificativ de uzură și de pericolul de avarii, apa caldă transmisă prin această rețea plină de rugină și petice tinde să devină un pericol pentru sănătate.

„Riscul ca Bucureștiul să rămână fără apă caldă și căldură, în orice moment, este unul major, sistemul de termoficare aflându-se în pragul colapsului. Avaria majoră de zilele trecute, în urma căreia zeci de mii de bucureșteni din Sectoarele 2 și 3 au rămas fără căldură sau apă caldă, este doar un exemplu care demonstrează cât de gravă este  situația. Pe măsură ce lucrările de reabilitare întârzie, rețeaua se degradează și mai mult, iar consecințele vor fi pe măsură”, afirmă analiștii de la Frames.

La rețeaua de termoficare administrată de Termoenergetica sunt racordate, în prezent, peste 500.000 de apartamente şi 5.000 de instituţii de stat ( inclusiv școli și spitale) şi firme particulare.

În prezent, din cauza gradului major de degradare a rețelei de termoficare, ce poate fi comparată cu o găleată cu fundul spart, presiunea din conducte, în sezonul de iarnă, a scăzut progresiv de la valori de 8 – 9 bari la 3,5 – 4 bari și chiar sub acest nivel.

Așa s-a ajuns ca ELCEN să fie nevoită să pompeze în rețea până la 2.000 de tone de apă de adaos/oră, în condiţiile în care în 2016 cantitatea nu depăşea 1.200 de tone.

„Creşterea volumului de apă de adaos atrage o degradare şi mai mare a reţelei de termoficare, pentru că vine însoţită de reactivi chimici care corodează conductele şi limitează debitele de agent termic livrate. În plus, peste nivelul de 2.000 de tone/h se intră într-o zonă periculoasă, existând riscul de avarii majore”, arată analiza.

În 2019, Primăria bugetase reabilitarea a 31,2 kilometri de conducte. Nu se știe exact cât s-a realizat din acest plan. RADET/Termoenergetica nu au prezentat nicio informare concretă, cu obiective îndeplinite.

O estimare a venit doar de la primarul general Gabriela Firea: „Actuala administrație RADET a reușit să reabiliteze 180 de km de conductă, ceea ce reprezintă foarte mult comparativ cu cât s-a reabilitat anterior, când nu mai pleca subvenția de la Primăria Municipiului Bucureşti către RADET, iar banii erau folosiţi pentru alte scopuri, în loc să fie investiți în sistemul de termoficare”.

În  domeniul energiei termice, Muncipalitatea și-a propus în acest an, pe hârtie, investiții de aprox 1.6 miliarde de lei,  ce includ, pe lângă reabilitarea celor 137,5 kilometri de rețea, modernizarea CT Amzei, Luterana și Rosetti, proiecte amânate sau rămase nefinalizate încă din anii trecuți.

Alexandru Burghiu, fostul șef al defunctei RADET și actualul șef la Termoenergetica, anunța, la finele anului trecut că au fost încheiate patru acorduri cadru pentru înlocuirea ţevilor, dar şi contracte în valoare de 150 de milioane lei pentru materiale şi reparaţii. „Suntem gata cu caietul de sarcini şi în curând vom scoate la licitaţie un tronson de 202 kilometri pe fonduri europene’’.

„Dincolo de planuri, relevant este că niciunul dintre aceste obiective, pe fonduri UE, cel puțin din datele prezentate, nu este gata să fie pus în practică în 2020’’, spun experții de la Frames.

Potrivit estimărilor specialiștilor, necesarul de investiţii în sistemul de termoficare al Bucureştiului este de peste 3 miliarde de euro.

Termoenergetica, pe urmele falimentarei RADET

Odată cu falimentul RADET, anticipat de Frames încă din primavara anului trecut, gestiunea rețelei de termoficare a fost preluată, de la 1 decembrie 2019, de noua societate Termoenergetica.

Problema datoriilor istorice ale RADET către ELCEN a ajuns în justiție, iar Termoenergetica a pornit cu un nou contract, despre care directorul general CMTEB, Alexandru Burghiu, a declarat că va fi mult mai favorabil.

Noul pas s-a făcut și prin introducerea în contractul dintre CMTEB și Primăria Municipiului București a posibilității plății unui avans de 50%, astfel încât noua companie să aibă asigurat un cash flow, pentru plata facturilor de energie termică în perioada estivală, atunci când se generează penalități din cauza caracterului sezonier al activității de furnizare a energiei termice.

„Acest contract (ELCEN-RADET- n.r) a fost mai mult decât dăunător pentru RADET București și vedem efectele lui prin penalitatile cumulate, in valoare de 3,7 miliarde de lei. Am reușit și am înlăturat o parte din clauzele ce au condus la aceste penalități. Am reușit și am scos această decalare de 10 zile de la data facturării de ELCEN și data la care noi facturăm la cetățeni”, a afirmat Burghiu.

Numai că, de atunci, potrivit ELCEN, noua societate nu a respectat acest contract.

„Din cauza neachitării de către PMB și TERMOENERGETICA a plăților pentru agentul termic destinat locuitorilor Municipiului București, ELCEN se apropie periculos de situația în care nu va putea plăti materia primă, gazul natural, către furnizorul ROMGAZ și nu va putea efectua plata salariilor propriilor angajați. La rândul său, furnizorul de gaz ar putea sista livrarea materiei prime ca urmare a neîncasării contravalorii pentru gazele livrate, ceea ce ar putea conduce la întreruperea furnizării apei calde și a căldurii la consumatori”, a afirmat ELCEN, recent, într-un comunicat de presă.

Interesant este și faptul că, deși Consilul General al Capitalei, a majorat capitalul social al Termoenergetica cu 645.880.000 lei, banii au rămas doar pe hârtie.

„Fără o finanțare solidă și fără un plan eficient care să determine restructurarea și reorganizarea activității de furnizare a căldurii și apei calde în București, Termoenergetica riscă să o ia pe urmele defunctei RADET”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Subvențiile la încălzire și apă caldă, eliminate din 2021

În lipsa unei strategii viabile pentru refacerea sistemului de termoficare, problemele financiare ale noii societăți Termoenergetica riscă să se accentueze pe viitor, mai cu seamă că, din 2021, mare parte dintre bucureșteni nu vor mai primi subvenții, astfel că facturile vor fi cu mult mai mari.

Decizia este prevăzută de Legea privind venitul minim de incluziune, ce modifică radical sistemul de acordare a subvențiilor pentru încălzirea locuințelor. Aceasta trebuia aplicată de la 1 aprilie 2019, însă a fost amânată de Guvern până la 1 aprilie 2021.

„în prezent, bucureștenii plătesc doar o mică parte din preț. O gigacalorie (cantitatea de energie necesară pentru a încălzi apa de pe țevi) costă acum 495,51 lei, din care bucurestenii achita doar 163 de lei. Restul sumei este acoperită de Primaria Capitalei, prin subvenție. Din 1 aprilie 2021, modul de acordare a subvențiilor pentru încălzirea locuințelor se va schimba radical în sensul că acestea vor fi acordate individual, nu prin asociațiile de proprietari/locatari și, foarte important, ar putea beneficia de subvenţie doar persoanele care au venituri care nu le permit plata facturilor. Altfel spus, mare parte din bucureșteni ar urma să achite facturi aproape duble față de cele din prezent’’, arată analiza Frames.

Chiar dacă există deja o lege care urmează să intre în vigoare, urmare a calendarului privind eliminarea tutoror prețurilor reglementate stabilit împreună cu Comisia Europeană, primarul Bucureștiului, Gabriela Firea, a anunțat că PSD se va opune eliminării suvențiilor.

Într-o declarație recentă, primarul a afirmat că ,,se va ajunge la triplarea facturilor la întreținere’’, fără însă să vină cu soluții alternative la eliminarea subvențiilor, așa cum prevede legislația UE.

Termoficarea, o bombă cu ceas

Cu datorii istorice de miliarde de lei, fără investiții în reabilitarea conductelor,  fără bani de subvenții și fără niciun ban din fonduri UE, misiunea Municipalității va fi una cu adevărat imposibilă în 2020.

„Sistemul de termoficare, vechi de peste 40 de ani, este precum o bombă cu ceas. Primăria trebuie să-și asume pericolul și să ia măsuri concrete pentru a evita consecințele negative majore în plan economic și social”, spun experții.

Dincolo de voință, se pune problema de putință. Nicușor Dan, unul dintre contracandidații Gabrielei Firea la Primăria Capitalei, declara, zilele trecute, că bugetul pe 2020 al Municipalității este supraevaluat.

„Bugetul Primăriei Capitalei pe 2020 nu are nicio legătură cu realitatea. Veniturile estimate, 7,2 miliarde lei sunt, ca și în anii precedenți, supraevaluate cu aprox. 75%. La rectificarea bugetară din 18 decembrie 2019, Primăria a estimat venituri pentru 2019 de 5,9 miliarde lei. 13 zile mai târziu, la execuţia bugetară, veniturile reale au fost de 4 miliarde lei. În aceste condiții, bugetul aprobat nu merită comentat, neavând nicio valoare practică’’, a declarat acesta.

Potrivit datelor din buget, subvenţiile pentru fosta companie Radet, actuala Termoenergetica, principalul furnizor de apă caldă şi căldură, şi pentru Societatea de Transport Bucureşti (STB) sunt estimate la 1,6 mld. lei.

„Întrebarea importantă pentru administraţia capitalei este cât sunt plăţile restante neintroduse în execuţia bugetară. Spre exemplu, la rectificarea bugetară din decembrie 2019 se estima subvenţia pentru STB la peste 1 miliard de lei, iar în execuţia bugetară la sfârşit de 2019 plăţile făcute au fost de doar 650 milioane lei. Plăţi restante importante sunt şi faţă de Elcen. În estimarea mea, plăţile restante sunt între 1 miliard şi 2 miliarde lei, adică între 25% şi 50% din bugetul real“, spune Nicuşor Dan. 

„În condiţiile în care investițiile bugetate sunt sub semnul întrebării, iar reabilitarea reţelei cu fonduri de la UE a rămas la capitolul deziderat, singura şansă pentru Bucureşti este ca, după alegerile locale și generale, noua administrație să intervină şi să identifice soluţiile necesare pentru rezolvarea diferendului juridic şi pentru finanţarea refacerii sistemului de termoficare”, mai arată analiza Frames.