I se reproșează președintelui Macron că ”trăiește pe Lună”
Din nou căi ferate blocate, trafic perturbat, greve tot mai ample – pentru a noua zi de acțiune împotriva reformării sistemului de pensii, sindicatele se bizuie pe o puternică mobilizare, mult mai îndârjită, după intervenția televizată de miercuri a președintelui Emmanuel Macron care a revoltat întreaga opoziție. Acțiunile ample de joi sunt primele orgnizate la nivel totalmente național după adoptarea legii reformării pensiilor de către guvern în mod forțat, fără vot în parlament, făcându-se uz de o prevedere în acest sens din Constituție. Protestele, criticile îl vizează în mod special pe președintele Macron.
Protestele de joi din Paris au pornit din Place de la Bastille către Place de l’Opera, de data aceasta fiind mobilizate peste 800.000 de persoane angajate în aproximativ 320 de acțiuni la Paris și tot restul țării. Imagini transmise de posturile de televiziune franceze au arătat scene de o violență între manifestanți și forțele de ordine ce depășește modul de derulare a valurilor de proteste ce au avut loc începând din luna ianuarie pe tot teritoriul Franței. Reporterii francezi remarcă gravitatea incidentelor ce au avut loc joi la Paris, Nantes, Rennes, Lorient, Angouleme, Lyon, unde forțele de ordine au răspuns pietrelor, proiectilelor și distrugerilor provocate de extremiștii din rândul manifestanților cu forță fizică, gaze lacrimogene, tunuri de apă și arestări. Apelurile la non-violență ale unor lideri sindicali nu au fost urmate de niciuna din părțile în conflict. La Nantes, manifestanții au pătruns în clădirea tribunalului administrativ unde au provocat distrugeri serioase și un incendiu care a fost rapid stins de pompieri. La Rennes, sindicatul Force Ouvrière a anunțat peste 35.000 manifestanți. Concomitent, grevele au antrenat numeroase perturbări, în special în transporturile feroviare și aeriene. Sute de manifestanți au invadat gări precum cele de la Paris și Lyon pentru a întrerupe circulația trenurilor. Garaje cu autobuze au fost blocate la Rennes, Saint Brieu sau Evreux. Aerodromuri din Paris au fost blocate, aprovizionarea cu carburanți a avioanelor a fost în dificultate. Din nou, reține atenția participarea la aceste manifestații a unui mare număr de profesori și tineri din învățământul primar, liceal și universitar.
Intersindicala a avertizat că acțiunile de joi nu sunt ultimele în lupta contra noii legi a pensiilor impusă de președinte și guvern ocolind calea democratică a parlamentului.
Ceea ce a înfuriat și mai mult mișcarea sindicală, relevă presa franceză, a fost alocuțiunea de miercuri a lui Emmanuel Macron la posturile de televiziune TF1 și France 2, în care de fapt a justificat recurgerea la impunerea noii legi a pensiilor ocolind parlamentul și fără a ține seama de săptămânile de proteste sociale din ce în ce mai ample, de condițiile de muncă și de viață ale francezilor. Mai mult, el a confirmat că nu intenționează să dizolve Adunarea Națională, nici să remanieze guvernul și nici să convoace un referendum privind reforma pensiilor, dar că are în plan ca nouă lege să fie aplicată până la finele acestui an. Nu puțini sunt analiștii politici francezi, relevă RFI, care cred că această reformă a sistemului de pensii și contestarea amplă pe care a antrenat-o ”vor lăsa urme de neșters” asupra celui de-al doilea mandat al președintelui Macron.
Niciun ‘analist politic’ sau ‘bagator de seama’ din presa noastra nu isi pune intrebari despre ‘valorile democratice’ din Franta –
tara autoproclamata ‘democratie consolidata’, dar in care o lege intra in vigoare fara vot in parlament!!!
Daca se intampla asa ceva in Rusia… sa vezi ce titluri taioase ar fi aparut prin ziarele noastre.
Dar noi citim presa mainstream, care joaca dupa cum canta Occidentul…
Sunt curios cum ar reacționa mas media din România ( foarte liberă și independentă ) dacă acest tip de represalii s-ar întâmpla în Rusia și nu în Franța, cam în ce fel l-ar caracteriza pe Putin.
Asta’nseamna, c’ai nostri romanasi tre’sa mai astepte inca doua sute de ani, pentru „a iesi in strada” /revazand Francia 1789 si Romania 1989 ?
Pe’semne c’atunci /cand Dumnezeu l-a incherbelat pe Om … seama dandu-si c-a zbarcit-o in Creatia-I Divina , le-a dat cate un sut in coor/expulzandu-i pe Pamant . Intrebarea-i … pi cin’ onora cu primul Sut : pi Eva ori pi Adam ?
… .
Adam si Eva erau in conceptiunea Domnului, fix cum acum … robotii.
Plictisit … de-atatea fierataie’n miscare/far’de forma, far’de sens … Domnul le dadu celor doi roboti/lovele egale „ca sa”-si cumpere ata de cusut*), dara si ceva maruntis pentru bomboane . Un robot cumpara mai intai ata de cusut si’apoi bomboane, al doilea robot cumpara mai intai bomboane si’apoi ata de cusut ; ghici … ghicitoarea ?
*) Prea erau … „industriali” !
Asta’nseamna, c’ai nostri romanasi tre’sa mai astepte inca doua sute de ani, pentru „a iesi in strada” /revazand Francia 1789 si Romania 1989 ?
Pe’semne c’atunci /cand Dumnezeu l-a incherbelat pe Om … seama dandu-si c-a zbarcit-o in Creatia-I Divina , le-a dat cate un sut in coor/expulzandu-i pe Pamant . Intrebarea-i … pi cin’ onora cu primul Sut : pi Eva ori pi Adam ?
… .
Adam si Eva erau in conceptiunea Domnului, fix cum acum … robotii.
Plictisit … de-atatea fierataie’n miscare/far’de forma, far’de sens … Domnul le dadu celor doi roboti/lovele egale „ca sa”-si cumpere ata de cusut*), dara si ceva maruntis pentru bomboane . Un robot cumpara mai intai ata de cusut si’apoi bomboane, al doilea robot cumpara mai intai bomboane si’apoi ata de cusut ; ghici … ghicitoarea ?
*) „Ca sa” coasa pielea / „ca sa” n’arate ca dreak !
*) Prea erau … „industriali” !
Sindromul ‘celui de-al doilea mandat’ se manifesta si in Franta, in cazul Macron.
La noi al doilea mandat ”a lăsat urme de neșters” in cariera politica a lui:
– Ion Iliescu (la finalul celui de-al treilea mandat l-a gratiat pe Miron Cozma! apoi, intr-un gest de ‘mea culpa’ a retractat gratierea)
– Iohannis (in timpul celui de-al doilea mandat a spart coalitia PNL – USR si a facut coalitia USL 2 din 2 partide teoretic antagoniste: PNL si PSD)
Acesti presedinti cu 2 sau 3 mandate nu isi mai doresc decat o pensie speciala si o vila de protocol pentru restul vietii.