Boris Johnson suferă înfrângeri după înfrângeri. Ultima a intervenit luni seară târziu, înainte ca parlamentul să-și suspende activitățile până în octombrie. Deputații au respins convocarea alegerilor legislative anticipate. Criza politică s-a agravat și mai mult odată cu surprinzătoarea demisie a președintelui Camerei Comunelor (un conservator), John Bercow, în aplauzele opoziției, suspectat de Johnson de părtinire în problema Brexitului.
Ultima ședință de luni seară a parlamentului britanic, înainte de suspendarea activităților sale până la 14 octombrie, a ocazionat, potrivit corespondenților permanenți ai presei străine, «scene suprarealiste». În timp ce deputații se luptă de luni de zile pentru găsirea unui Brexit onorabil, iar luni seară pregăteau votul asupra unei noi moțiuni ce chema la alegeri anticipate, au fost puși în fața unui nou episod dramatic. Speakerul Camerei Comunelor, John Bercow, și-a anunțat demisia, în vigoare de la sfârșitul lunii octombrie, după 22 de ani de deputăție și 10 ani la conducerea Camerei Comunelor. El se află, de fapt, de mai multe zile în colimatorul lui Boris Johnson care, împreună cu echipa sa, l-au acuzat pe Bercow de părtinire în dezbaterea dosarului Brexit. Și fostul ministru pentru Relațiile cu parlamentul, Andrea Leadsom, a anunțat Partidul conservator că este în pregătire un alt candidat la președinția Camerei Comunelor, întrucât Bercow este «suspectat de parţialitate privind Brexitul». Nu doar pentru că domnia sa a votat la referendumul din iunie 2016 pentru rămânerea în UE, ci și pentru că, în mai multe rânduri, la dezbaterile privind acest subiect «s-a situat în calea demersurilor guvernului».
Anunțarea plecării lui Bercow de la președinția Camerei Comunelor a marcat un sfârșit de sesiune într-un total haos. Și ca lucrurile să fie și mai grave, mai tensionate, deputații au votat luni seară, cu 311 voturi pentru, contra 302, un text ce constrânge guvernul să dea publicității planul său de plecare din UE fără acord. Fără surpriză, către miezul nopții de luni, o moțiune a guvernului ce chema la alegeri anticipate la 15 octombrie a fost respinsă, dându-i lui Boris Johnson lovitură după lovitură. Moțiunea avea nevoie de două treimi din voturile deputaților, dar nu a obținut decât 293. Regina Elizabeta a II-a a aprobat legea ce constrânge guvernul să solicite Bruxellesului o nouă amânare a Brexitului până în 2020, în cazul în care nu se ajunge până la 19 octombrie la un acord privind relațiile viitoare ale Regatului Unit cu europenii.
Johnson continuă să-și susțină ferm obiectivul plecării din UE la 31 octombrie
Premierul Johnson repetă, în continuare, în ciuda tuturor loviturilor primite ce fac aproape imposibilă aplicarea strategiei sale vizând un Brexit dur, că Regatul Unit va ieși din UE la 31 octombrie, cu sau fără acord. În demersurile sale pentru a forța plecarea din UE la 31 octombrie, Johnson s-a deplasat luni la Dublin pentru a găsi o cale de compromis cu premierul Republicii Irlanda, Leo Varadkar. Nu a realizat nimic, dar a lansat într-un comunicat ideea că «a fost stabilit un teren de înțelegere în anumite domenii, dar divergenţe semnificative rămân». Leo Varadkar și-a exprimat însă regretul că în chestiunea-cheie, cea care dă bătaie de cap, frontiera dintre Republica Irlanda și Irlanda de Nord (așa-numitul «backstop»), Londra nu vine de fapt cu nicio propunere alternativă «realistă» care să asigure fluiditate în schimburile dintre cele două părți ale insulei. Se anunță zile tensionate în Regatul Unit, scrie din Londra corespondentul ziarului «les Echos», dat fiind faptul că, deși există forțe ce se opun nu doar unui Brexit fără acord, ci în general plecării din Uniunea Europeană, lumea politică britanică este profund divizată, acest fenomen manifestându-se chiar în interiorul partidelor politice cu greutate și impact în viața țării.
