Mariana BUTNARIU (gds.ro)
Zeci de mii de georgieni, mulți dintre ei îmbrăcați în steaguri ale UE și ale Georgiei, s-au adunat aseară în fața parlamentului de la Tbilisi. Aceștia au răspuns la apelul președintelui pro-occidental de a face presiuni pentru anularea alegerilor de sâmbătă.
Salome Zourabichivili, care s-a alăturat opoziției, a cerut anterior un miting în fața parlamentului, spunând lui Steve Rosenberg de la BBC că acesta a fost un „moment crucial”.
Ea a făcut apel la comunitatea internațională să stea în spatele populației țării sale după alegerile disputate despre care spune că au fost „total falsificate”.
Partidul de guvernământ Visul Georgian și comisia electorală sunt neclintite că rezultatul a fost liber și corect. Zourabichvili a spus că partenerii Georgiei trebuie să vadă ce se întâmplă, adăugând că victoria guvernului nu a fost „voința poporului georgian” care dorea să-și păstreze viitorul european.
Uniunea Europeană, NATO și SUA au cerut cu toții o investigație completă
Prim-ministrul Georgian Dream, Irakli Kobakhidze, a declarat pentru BBC că presupusele încălcări înainte și în timpul votului au fost limitate la „doar câteva” secții de votare.
Cu toate acestea, Uniunea Europeană, NATO și SUA au cerut cu toții o investigație completă asupra unei litanie de acuzații făcute de misiunile de monitorizare de fraudă electorală înainte și în ziua votului de sâmbătă.
Treisprezece dintre cei 27 de miniștri de externe ai UE au declarat că sunt „în această perioadă dificilă alături de georgieni”, adăugând că „încălcările integrității electorale sunt incompatibile cu standardele așteptate de la un candidat la Uniunea Europeană”.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că georgienii au „dreptul de a vedea că neregulile electorale sunt investigate rapid, transparent și independent”. Ea a adăugat că „Georgienii, ca toți europenii, trebuie să fie stăpânii propriului destin”.
Protest pașnic
Nu a fost complet clar ce sperau să obțină președintele georgian și patru grupuri de opoziție, aducând luni pe bulevardul principal din fața parlamentului georgienii. Dar Salome Zourabichvili a precizat că protestul va fi „foarte pașnic”, adăugând că nu crede că autoritățile Georgiei vor o confruntare.
Protestatarii din mulțimea de pe Bulevardul Rustaveli știau ce vor. „Principalul lucru pe care ne dorim aici este să obținem ceea ce merităm – alegeri legale”, a spus Lasha, 22 de ani. „Nimeni nu avea idee că se va întâmpla asta. La început am fost frustrați, apoi ne-am dat seama ce s-a întâmplat și acum suntem supărați.”
Liza, de 20 de ani, și-a dorit „alte alegeri care nu sunt falsificate” și a spus că este încântată să audă vorbitori din cele patru principale partide de opoziție spunându-le georgienilor să nu renunțe.
Un alt protestatar, Keta, a declarat pentru BBC că s-a simțit „înșelat și frustrat”. „Eu, prietenii mei și familia mea merităm mult mai bine decât avem acum… Vom lupta până la capăt până vom obține dreptatea.”
Președintele a spus că este la latitudinea poporului și a partidelor politice să decidă ce va urma. „Poate că nu vom reuși să o atingem astăzi sau mâine”, a spus ea. „Există o serie de lucruri care pot fi făcute. Poate fi o revizuire internațională a unora dintre elementele alegerilor, poate exista un apel pentru noi alegeri. În ce perioadă de timp nu știu.”
Protestele din primăvară
Au fost săptămâni de demonstrații care au oprit bulevardul central Rustaveli din Tbilisi timp de câteva săptămâni la începutul acestui an.
În luna mai, au avut loc confruntări cu polițiștii, care au răspuns cu tunuri de apă, gaze lacrimogene și forță, în timp ce georgienii încercau să oprească guvernul să impună o lege în stil rusesc „agenților străini” care vizează mass-media și grupurile societății civile care au finanțare străină.
În cele din urmă, protestele au eșuat și UE a înghețat cererea Georgiei de a adera la uniunea celor 27 de țări.
Guvernul s-a pregătit în mod clar pentru noi proteste. Săptămâna trecută s-a constatat că ministrul de Interne a cumpărat noi vehicule cu tunuri de apă și alte echipamente pentru polițiștii împotriva revoltei, inclusiv arme letale, pentru a fi folosite „când va fi necesar”.
Aha! Daca nu iese ce trebuie la vot se iese in strada si se face o ‘revolutie colorata’ ca la ucraineni.
Presedinta Georgiei, sefa rezidentei CIA, trebuue judecata si executata. La fel si cele cateva sute de asa zisi protestatari, toti agenti CIA. Cu slava suacraina 😝😝😝
Hmmm… legea „agenților străini” nu interzice finantarile din strainatate a ONG-urilor si presei,
dar cere sa fie facute publice astfel incat publicul sa cunoasca cine finanteaza un ziar care sustine drepturile LGTB, migratia sau alte fantasmagorii.
Si Romania ar avea nevoie de o astfel de lege pentru ca adesea citim articole care sustin interesele companiilor care exploreaza gaze in Marea Neagra (si declara ca au investit miliarde in explorare, fara o confirmare din surse independente a acestor cifre) scriind ca redeventa de 5-13% a Romaniei e prea mare! Pentru conformitate, 5% e un nivel de redeventa pe care destule tari africane il percep companiilor extractoare occidentale.
Tot asa avem ziare care sustin casatoriile homosexuale intr-o tara in care publicul cititor este in proportie de 85% crestin ortodox (deci e clar ca presa nu traieste numai din banii platiti de cititori sau din reclamele de pe net, ci din surse de venit serioase si nedezvaluite).
Presa naimita mai scrie despre o „tara” numita Kosovo, desi Romania nu a recunoscut acest stat si nici Consiliul de Securitate al ONU (care si-a asumat sau arogat dreptul de a recunoaste noi tari dupa infiintarea ONU).
Despre ONG-uri precum Green Peace care se opune oricarui proiect de energie regenerabila al Romaniei (chiar si proiectelor hidroenergetice, care reduc in mod cert poluarea) – ce sa mai vorbim? Stim de la inceput ca au finantare externa, nu mai e nevoie sa anunte.