Grenzfäll, un documentar despre graniţele teritoriale, dar şi ale mentalităţilor

Cu ocazia zilei Europei unite (9 mai), Forumul Cultural Austriac Bucureşti a prezentat, în premieră în România, documentarul „Grenzfälle/Destine la graniţă” de Kurt Langbein, despre modul în care frontierele influenţează direct vieţile oamenilor, indiferent de distanţele care îi separă de graniţele unei ţări. Filmul este disponibil până la 14 mai, ora 23.00 (ora României), pe site-ul Forumului Cultural Austriac. Filmul poate fi vizionat aici –

Graniţa este, aprioric, o delimitare extrem de fragilă, chiar dacă are rolul de a marca teritorii şi patrimonii diferite.

De la această premisă porneşte şi documentarul ”Destine la graniţă”, regizat de Kurt Langbein – unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi regizori de film documentar austrieci – narat de romancierul, traducătorul şi eseistul Robert Menasse.

”Aici sunt în Austria, iar aici în Republica Cehă”, spune acesta, făcând doar o mică săritură de pe şosea pe un teren aflat la marginea pădurii.

Evocând amintiri de demult, Menasse povesteşte cum, copil fiind, a participat la jocuri în care se mergea cu bicicleta chiar pe linia graniţei.

Ceea ce odinioară era numită ”fâşia morţii” acum e un spaţiu care arată ca o rezervaţie naturală.

Istorisirea este narată cu o anume doză de melancolie, dar şi de realism, de cel care priveşte astăzi, cu maturitate, în urmă.

Proprietatea privată ”trasează graniţele lumii libere”, iar fondatorul Excalibur City ne povesteşte despre aventura sa, în care şi-a valorificat atât calităţile de constructor, cât şi pe cele de arhitect.

”Sârma ghimpată şi moartea au fost înfrânte”, concluzionează povestitorul, şi ne dăm seama că avem de-a face în primul rând cu un simbol: victoria civilizaţiei asupra terenului brut, a păcii şi inventivităţii împotriva războiului şi a regulilor învechite.

Trecând de la trecut la modernitate, de la teritoriile păzite cu mitraliera la magazinele duty-free, documentarul prezintă într-un mod plăcut, accesibil semnificaţia acestor schimbări şi mai ales consecinţele asupra oamenilor din zonă şi nu numai.

Se pot afla şi lucruri care pentru unii vor fi inedite, cum ar fi că teritoriul naţional se înalţă la 100 de kilometri deasupra graniţei terestre.

Sunt abordate probleme (mereu) actuale, precum cea a migranţilor, care este tratată cu înţelegere chiar şi de poliţistul de frontieră, care spune că ”dacă undeva mi-ar merge rău, şi eu aş fugi ca ei”.

Peisajele naturale sunt superbe, iar muzica ce însoţeşte relatarea povestitorului este de calitate şi te duce cu gândul la tradiţii, animate şi de un pic de bună-dispoziţie.

Nu ni se sugerează că nu trebuie respectate teritoriile altor state, ci că războaiele care au dus la pierderi însemnate de vieţi omeneşti doar pentru a muta o graniţă ceva mai încoace sau mai încolo sunt ceva absurd, mai ales că acea graniţă este stabilită într-un mod arbitrar.

Se pot naşte şi drame, cum a fost cea a locuitorilor sloveni din Libeliče, din fericire încheiată în cele din urmă cu bine.

Mesajul documentarului pare a fi în primul rând că libertatea şi fericirea umane nu pot fi îngrădite sau chiar distruse de graniţe şi de reguli stabilite tot de oameni, în scopuri mai mult sau mai puţin nobile.

Şi se arată cum se poate lua atitudinea corectă în pofida regulilor (cazul ofiţerului Arpad Bella).

Iar dansul twist, se va vedea mai târziu, va întruchipa libertatea deplină (chiar dacă unii au spus că şi libertinajul…)

Fie că este vorba despre graniţa dintre Germania şi Austria, Italia şi Austria sau alte ţări, problemele sunt aceleaşi.

Documentarul lui Kurt Langbein mi se pare unul reuşit, profesionist realizat şi care nu politizează excesiv şi inutil, ci aruncă o privire pătrunzătoare şi profund umană asupra unor realităţi de care ne izbim cu toţii.