Marea actriţă a teatrului şi filmului românesc s-a născut la 14 septembrie 1936 în oraşul Brad, Judeţul Hunedoara şi a părăsit definitiv scena vieţii la 30 iunie 2024.
Pentru acest articol am decis să îi prezint bogata biografie într-un mod original, în comparaţie cu alte articole consacrate unor nume strălucite ale artei româneşti: locurile principale şi rolurile în care s-a aflat succesiv în ipostaza de actriţă.
i) “Teatrul de Stat” din Reşiţa, 1955-1959:
– Zina/Familia lui Allan de Gusein Muhtarov; Natalia/Vassa Jeleznova de Maxim Gorki; Tereza/Reţeta fericirii de Aurel Baranga; Kathleen/Kathleen de Michael Sayers; Făt Frumos (în travesti)/Înşir-te mărgărite de Victor Eftimiu; Agripina/Ochiul babei de Ion Creangă; Mariana/Nota zero la purtare de Octavian Sava şi Virgil Stoenescu; Anejca/Judecată sângeroasă de Josef Kajetán Tyl; Agnes/Şcoala femeilor de Molière.
ii) “Teatrul Tineretului” din Piatra Neamţ, 1961-1966:
– Ema, Anca/Fii cuminte, Cristofor de Aurel Baranga; Lady Torrance/Orfeu în Infern de Tennessee Williams; Chery/Staţia de autobuz de William Inge; Concetta/Mizerie şi nobleţe de Eduardo Scarpeta; Celia/Casa cu două intrări de Calderon de la Barca; Lissette/Jocul dragostei şi al întâmplării de Pierre de Marivaux; Prostituata/Generalul şi nebunul de Angelo Vaghenstien; Katia/Povestea unei iubiri de Konstantin Simonov; Manti/Nu sunt Turnul Eiffel de Ecaterina Oproiu.
iii) “Teatrul Naţional” din Bucureşti, 1969-2015:
– Nastasia Filipovna/Idiotul de Fiodor Dostoievski; Chiralina/Coana Chiriţa de Tudor Muşatescu; Eleonora/Trei fraţi gemeni elveţieni de Aldo Matiuzzi Colalto; Fraulein/Gaiţele de Alexandru Kiriţescu; Chiriachiţa/Titanic vals de Tudor Muşatescu; Marina/Bădăranii de Carlo Goldoni; Doica/Medeea de Seneca; Liubov Ranevskaia/Livada de vişini de Anton P. Cehov; La Poncia/Casa Bernardei Alba de Federico Garcia Lorca; Coana Safta/Anton Pann de Lucian Blaga; Contessina/O batistă în Dunărede Dumitru Radu Popescu; Phoebe/Cabotinul de John Osborne; Melissa Gardner/Scrisori de dragoste de Albert Ramsdey Gurney; Ana Petrovna/Maşinăria Cehov de Matei Vişniec; Stăvăroaia/Idolul şi Ion Anapoda de George Mihail Zamfirescu; Amelia/Sâmbătă, duminică, luni de Eduardo De Filippo; Doamna Masse/Molto gran’impressionne de Romulus Vulpescu; Corul norilor/Comedia norilor (după Aristofan); Soacra/Micul infern de Mircea Ştefănescu; Pasager, A Doua femeie/Terorism de Fraţii Presniakov.
Ileana Stana Ionescu a mai avut roluri la: “Teatrul de Stat” din Braşov, Teatrul “Lucia Sturdza Bulandra” şi Teatrul de Revistă “Constantin Tănase” din Bucureşti. De asemenea, numeroase roluri din filme şi spectacole româneşti de televiziune s-au bucurat de aportul memorabil al marii noastre actriţe. A participat la turnee teatrale în mari oraşe din numeroase ţări ale lumii printre care: Praga, Paris, Moscova, Leningrad, Belgrad, Zagreb, Budapesta, Berlin, Sofia, Varşovia, Milano, Sao Paolo, New York, Toronto, Tel Aviv ş.a.
De-a lungul anilor Ileana Stana Ionescu a primit o serie de distincţii cum ar fi: *Ordinul Naţional “Serviciul Credincios” în grad de Cavaler/2002; *Placheta de Aur a UARF pentru merite deosebite în dezvoltarea artei şi culturii cinematografice/2001; *Premiul de Excelenţă al Galei UNITER, Trofeul “Dionysos”/1998; *Premiul ACIN pentru un rol secundar/1996; *Premiul de interpretare feminină la Festivalul “Lucian Blaga”/1995; *Premiul special al juriului pentru întreaga activitate artistică/1985; *Premiul “Teatrului Naţional” pentru activitatea artistică/1976.
Ileana Stana Ionescu, o cetăţeană română de etnie italiană (membră a comunităţii italiene din România), a desfăsurat o bogată activitate parlamentară ca membru al “Camerei Deputaţilor”. Iată câteva aspecte relevante: secretar al Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă; membru al Grupului parlamentar de prietenie cu Italia; preşedinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Panama; iniţiator al propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 70 din anul 1991 privind alegerile locale. Vorbea curent limbile italiană şi franceză.
Actorul Vasile Muraru îşi amintea următoarele din perioada când era student despre distinsa Doamnă a teatrului şi filmului românesc: “Mergeam seară de seară la un alt spectacol pentru că meseria aceasta se şi fură, nu doar se învaţă şi dacă mai dă Dumnezeu şi date genetice, din naştere… A fost o actriţă ieşită din comun, o valoare foarte mare şi o autodidactă desăvârşită. A fost un om extraordinar… Am jucat chiar într-o piesă «Funcţionarul de la Domenii» (de Petre Locusteanu – n.n.). Erau două roluri principale. Am avut ocazia să mă întâlnesc cu ea la diferite filme, la televiziuni, prin emisiuni şi în diferite ocazii… Chiar şi la priveghi le povesteam Monicăi Davidescu şi Valentinei Fătu că parcă aud glasul ei cum îmi spunea: «Vasilică, ce aţi mai făcut, ce mai faceţi?»… Doamnei Ileana i-a părut rău că pleacă pentru că s-a schimbat şi vremea. De la vremea însorită care era s-a schimbat şi aşa se spune în tradiţie că, dacă plouă, îi pare rău.”.
Dânsei şi soţului ei, Andrei Ionescu le era tare dor de fiul lor aflat de circa 24 de ani ca medic în S.U.A.; deşi vorbeau foarte des la telefon, îl aşteptau să vină acasă cu prilejul unor sărbători creştine; cei doi obişnuiau să le spună prietenilor: “Ne este greu, nu ne-am acomodat.”. Soţul Ilenei Stana Ionescu a decedat la vârsta de 97 de ani în ziua de 26 noiembrie 2024. După moartea soţiei sale cu cinci luni înainte, el s-a retras din viaţa publică, fiind profund afectat de pierderea celei care i-a fost un “suflet-pereche” timp de 67 de ani.
Prezint cititorilor mei câteva cugetări şi mărturisiri ce aparţin marii noastre actriţe: “Iubirea şi aerul rezistă la depărtări temporare.”; “Întoarce răul care ţi s-a făcut cu binele pe care-l ai în suflet.”; “Refugiază-te în scris. Scrisul nu te va trăda niciodată.”; “Fericirea se trăieşte, nu se strigă în gura mare.”; “Îmi plac toate lucrurile, inclusiv cele inopinate (neaşteptate – n.n.).”; “Nu fac niciodată declaraţii de dragoste, fiindcă sunt în stare să le cred.”.
Am avut parte de o mare surpriză atunci când i-am citit Curriculum Vitae publicat pe site-ul “Camerei Deputaţilor” şi sunt sigur că supriza mea va fi împărtăşită de către cititori: la rubrica “Studii” apăreau doar două cuvinte: “liceul teoretic”. Incredibil: cum o atât de mare artistă – care a dominat ani la rând scenele teatrelor, ecranele cinematografelor şi micile ecrane ale televizoarelor din ţară şi din afara frontierelor ei – a reuşit acumularea unor notabile succese, deşi nu a urmat nicio instituţe de profil (nici măcar una liceală)?! Pot afirma cu îndreptăţire că Doamna de sorginte româno-italiană a scenei şi a ecranului a fost un rar fenomen: în primul rând, în cazul ei talentul a înlocuit în mod fericit orice pregătire de specialitate; în al doilea rând, a impresionat prin volumul enorm de muncă într-un vast şi diversificat repertoriu teatral şi cinematografic cuprinzând roluri de factură comică sau tragică; recitări de fabule spumoase; comentarii spontane; un cult al dialogului civilizat şi argumentat; o memorie incredibilă; un timbru şi un debit verbal foarte atractive; un zâmbet molipsitor.
Toate aceste calităţi nobile le-am regăsit într-o emisiune de succes denumită “Piersic Show” care a fost reluată in cursul anului 2025 la o oră de maximă audienţă şi vizionare de către “Televiziunea Română”. Rareori mi-a fost dat să iau cunoştinţă despre o prietenie şi o solidaritate profesionale atât de solide şi de sincere între doi mari şi iubiţi actori ajunşi la vârsta senectuţii!
