Ilie Bolojan a declarat, vineri, la prezentarea bilanțului la 100 de zile de când a preluat funcția de prim-ministru al României, că măsurile luate nu au fost unele de austeritate, ci unele care trebuiau puse în practică, deoarece altfel am fi intrat în incapacitate de plată, informează Digi24.
Iată principalele idei din declarația primului ministru
Se împlinesc 100 de zile de când acest Guvern a depus jurământul. Guvernul a preluat această responsabilitate pe fondul unei crize bugetare și am luat măsurile care s-au impus pentru a recâștiga credibilitatea României, fără ele am fi avut efecte grave pentru cetățenii noștri.
Am evitat, practic, intrarea în incapacitatea de plată, pe fondul deficitelor de peste 9%, pe fondul celor mai mici venituri din PIB din UE, noi aveam puțin peste 30% față de media de peste 40% și pe fondul cheltuielilor supradimensionate cu peste 30 de miliarde de euro, anul acesta și anii trecuți. Iar agențiile de rating au confirmat.
Nu a fost practic o austeritate ceea ce s-a făcut, ci cred că au fost niște măsuri de responsabilitate care trebuiau puse în practică. Trebuia să luăm măsuri pentru creșterea colectării.
Am evitat suspendarea fondurilor europene și mai mult am renegociat programul PNRR care era amânat și am fi intrat într-un blocaj, am renegociat jaloanele pentru a putea face anul acesta încă o cerere de plată. Pe programul SAFE am obținut o sumă importantă pentru România, ca să asigurăm investiții în infrastructură civilă, militară și să internalizăm o parte din această producție militară, în așa fel încât să creem condiții de dezvoltare pentru apărarea din România.
Am pregătit pachetul de reformă a administrației locale pe care nu am reușit să îl definitivăm, dar care trebuie făcută pentru a aveam o administrație în care să fie făcută descentralizare și debirocratizare. Dar reducerea cheltuielilor e un capitol care nu poate fi scos din reformă. Sunt în stadii foarte avansate și nu ne mai putem permite să stăm în această situație.
Ce e de făcut în perioada următoare
Sunt două constante pe care niciun guvern nu le va putea evita – să ne încasăm veniturile și să limităm, să reducem cheltuielile de funcționare. Doar în felul acesta vom avea bugete echilibrate și vom putea continua investițiile. Degeaba am mărit taxele, dacă nu intră banii colectați în bugetul statului. Pentru asta trebuie să finalizăm digitalizarea ANAF și a Vămii, să combatem evaziunea fiscală, să combatem munca la negru.
E nevoie să ținem sub control cheltuielile publice și să le reducem. De aceea reforma administrației locale e o necesitate și o urgență. Ea trebuie să fie mai eficientă pentru că nu mai putem suporta posturile pe care le avem acum. Reducerea posturilor e o necesitate și acest lucru sper să fie pus în practică, în perioada următoare.
Să nu stai în administrație pe banii statului și să nu faci nimic.
Comasarea de agenții și structuri.
Interzicerea cumului pensiei și salariului este un element important care trebuie pus în practică. Suntem, pe cale să găsim formula constituțională pentru a-l pune în aplicare.
Țintele pentru domeniul energetic
E nevoie să ne asigurăm securitatea energetică. Avem un minus de producție în România și pentru asta trebuie să terminăm hidrocentralele care sunt într-o stare avansată și termocentralele la care lucrările lâncezesc. La Iernut au început lucrările din 2016 și dacă nu corectăm ce se întâmplă acolo că după 10 ani vom putea continua.
Susținerea proiectelor nucleare, în special zona de la Cernavodă, și urgentarea lucrărilor. Să avem un mix energetic în anii următoari care să asigure o energie competitivă în România.
Trebuie să susținem pe termen scurt proiectele de pompaj și acumulare.
Strategia pe cărbune e un lucru pe care trebuie să îl închidem pentru perioada următoare. Pentru că nu am respectat jalonul de decarbonizare și avem două variate – sau menținem producția de cărbune în Valea Jiului, dar asta înseamnă o restructurare totală a Complexului Energetic Oltenia ca să nu mai fie căpușat, să nu mai dăm subvenții de milioane acolo. A doua ipoteză e să renunțăm la producția de cărbune, dacă sunt costurile prea mari. Eu susțin prima variantă, dar așa cum e acum nu mai putem continua.
E foarte important să pregătim sectoare economice care din 2027 să preia gazul suplimentar care se va exploata din Marea Neagră, să nu facem așa cum facem cum producția agricolă.
Creșterea producției agricole
Avem mai multe sectoare economice unde avem un mare potențial, mă gândesc la procesarea producție agricole. Importăm o bună parte din produsele care sunt astăzi pe piața românească, în foarte multe sectoare, unde avem capacitatea să producem și să creștem capacitatea în anii următori. Săptămâna viitoare voi avea două întâlniri cu cele mai importante companii din sector pentru a vedea cu ce le putem susține pentru a își crește producția, a și-o diversifica. Aici sunt importante investițiile în depozite și susținerea standardizării din fermele mici.
Atragerea investițiilor străine
Dacă s-a dezvoltat România acești ani, asta s-a datorat nu doar companiile din România, ci și a investițiilor străine. Să contactăm direct investitorii și să îi convingem să își relocheze producțiile în țara noastră, iar acest lucru îl putem face prin ambasadele noastre.
Impozitul pe cifra de afaceri e un element care trebuie reanalizat, să îi penalizăm pe cei care abuzează de impozite de transfer, dar în așa fel încât să nu îi descurajăm pe alți investitori să vină în România.
Măsuri pentru încurajarea muncii
Un element important e să ne repunem economia pe baze solide. Asta înseamnă să avem mai mulți oameni în economia reală. Avem mulți oameni car ies la pensie anticipat. (…) Reducerea perioade de șomaj este o necesitate, pentru că în aproape toate orașele mari din România nu ai cu cine să lucrezi.
O problemă importantă este cea a concediilor medicale. Trebuie să descurajăm această practică. Nu mă refer la cei care au adevărate motive pentru concedii medicale, mă refer la punțile de sărbători. orice fel de acordare nejustificată de concediu medical trebuie oprită.
Un element important e cel al piețelor financiare și e nevoie să mobilizăm resurse pe piețele financiare din România.
Reforma ordinii publice
E nevoie de o reformă a ordinii publice.
Avem aproape 10.000 de jandarmi în pază la diferite obiective, dacă reducem cu 20% numărul acestora din pază și îi punem în stradă, vom avea o ordine publică mai bună.
Sistem integrat pentru intervențiile de urgență Să se facă niște sisteme eficiente pentru ca siguranța cetățenilor noștri să fie mult mai mare.
E nevoie să continuăm reforma în sănătate, educație.
Pentru a face aceste lucruri e nevoie de coerență în coaliție, de respect între parteneri pentru a avea o guvernanță responsabilă pentru români.
Scăderea prețului la energie
Pentru a scădea prețul energiei pentru cetățeni și companii, trebuie să avem mai multă producție, capacitate mai mare de stocare, o piață funcțională și să ne asigurăm că cei care unt operatori în domeniu acționează corectă.
Despre pachetul 3 și interdicția interdicția cumulului pensie salariu la stat
Atunci când ești într-o coaliție de 4 partide deciziile nu se iau foarte ușor. Uneori dezbaterea este bună pentru că ies poate cele mai bune idei într-o dezbatere. Cred că puteam face mai mult dacă eram mai coerenți, dacă eram mai solidari între noi și dacă acționam mai hotărât.
Când ești într-o coaliție de patru partide, deciziile nu se iau ușor. Dacă era un singur partid, sigur anumite decizii se luau mai repede. Dezbaterea e bună că poate ies cel mai bune idei. Poate puteam face mai mult dacă eram mai coerenți și mai solidari între noi. Pe administrație, lucrurile sunt rezolvate. Săptămâna viitore vom avea o decizie finală și cu cât mai repede se clarifică celelalte aspecte care țin de administrația centrală și celelalte puncte pe care le-am prezentat cred că poate fi făcut cât mai repede un pachet 3 ca să-l adoptăm în această lună. Cu cât se adoptă mai repede, cu atât este mai bine.
Interdicția cumulului pensiei cu salariu și pensia anticipată sunt cuprinse în pachetul 3.
Reducerea subvențiilor pentru partide
Subvențiile se stabilesc prin buget. Pentru anul acesta vom mai avea o rectificare și poate se ajunge la un consens ca pe ultima lună să nu se mai acorde subvențiile, ceea ce înseamnă o reducere de 10%. Efectele acestor măsuri se vor vedea în efectele din anul viitor. Vor fi de aproximativ 1% din PIB cel puțin. La reducerile din administrație, la o reducere de 10% pe administrația centrală și locală ar însemna cel puțin 10 miliarde de lei.
Anul acesta a fost o tăiere de 40%. Cred că partidele pot funcționa cu subvenții mai mici, sunt un susținător al acestei abordări. Trebuie să ne gândim la sume și la efecte. Cu ce sunt de acord este că atunci când ești într-o perioade de restriște, toți, inclusiv partide și parlamentari, trebuie să fie parte la acest efort și sunt convins că se va ajunge la o soluție pentru o corecție suplimentară față de ce a fost până acum.
Colaborarea cu partidele din coaliție
Am căutat întotdeauna să colaborez bine cu toate partidele, cu toți miniștri, indiferent din partidul dinc are fac parte. Nu ar fi corect să fac clasamente, să dau note. În ceea ce privește soliditatea coaliției, ea e testată la votul în Parlament, la moțiuni, când este o asumare a Guvernului.
Trebuie să continuăm reducerea de cheltuieli
Niciun guvern nu poate corecta în trei luni de zile lucruri care s-au adunat în zeci de ani. În această perioadă am acționat după niște urgențe. Poate că ordinea în care am lucrat ar fi trebuit să fie diferită, dar asta s-ar fi putut pune în practică dacă am fi avut timp. Cum nu am avut timp, am fost supuși presiunii date de realitate.
Trebuie să continuăm reducerea de cheltuieli. Altfel, ceea ce am făcut până acum ar putea să fie într-adevăr un bandat, reducerea de cheltuieli vine să regleze lucrurile, și sunt convins că de anul viitor lucrurile le veți vedea într-o altă dinamică.
Cât voi deține această poziție, voi uza de toate prerogativele pe care le am ca să avem o administrație mai eficientă, mai transparentă.
Unde e echitatea când ați tăiat de la studenți, mame, pensionari prin creșterea TVA, când luăm credit SAFE?
Sunt două aspecte. Prima legată de premisele de la care ați plecat. CASS este o sursă de venit pentru Casa de Sănătate care trebuie să asigure servicii bune oricărui om din România. Ori dacă nu ai sistemul finanțat, dacă ai 6,3 milioane de contributori și 16,5 milioane de beneficiari. E foarte simplu. Nicio familie nu poate să cheltuie mai mult decât are, trebuie să aibă niște venituri
Încercarea de a suprapune pe alt subiect, cel al apărării țării noastre… La Constanța e liniște, la Odesa cad bombele, asta înseamnă că această apărare are un cost.
Alegerile în Capitală
Dacă se va decide această situație, se va da. Așteptăm să se ajungă la o poziție comună pe această problemă. Cred că este bine ca în afara problemelor pe care le avem legate de susținerea unor astfel de proiectele mari care nu sunt populare, dacă se mai introduce un factor de tensiune, există riscurile să se complice și mai mult. Eu consider că alegerile trebuie făcute cât mai curând, să avem un primar stabil în Capitală. Dar aici e o problemă de realitate lucrurile. A forta lucrurile nu va face decât să tensioneze lucrurile în coaliție, ceea ce nu e bine.
Creștere TVA din 2026 sau a impozitului pe venit
Nu există astfel de calcule și niciun fel de intenție pe tema asta. Trebuie să încasăm impozitele deja stabilite, să ne limităm cheltuielile. Nu avem în calcul deloc formule care să însemne creșteri de impozite anul viitor.
Bilanțul primelor 100 de zile ale Guvernului Ilie Bolojan poate fi rezumat simplu „MASURI DE AUSTERITATE”. Este adevrat că România se confruntă cu cel mai mare deficit din Uniunea Europeană și are cele mai mici venituri din PIB. Insă „greaua mostenire” vine vine de la aceşti imbecili care ne guvernează cum ar spune André Santini în cartea sa intitulată “Ces imbéciles qui nous gouvernent: manuel lucide et autocritique à l’usage des hommes politiques”. Guvernările anterioare au adus România la cel mai mare deficit bugetar, desi au existat avertizări că lucrurile merg într-o directie gresită.
(vezi: https://romania.europalibera.org/a/exclusiv-deficit-cu-premeditare-documentele-strict-confidentiale-prin-care-ciolacu-iohannis-ciuca-au-fost-informati-despre-gaura-bugetara/33464111.html)
Cu toate astea guvernul Bolojan nu a venit cu un semnal clar de diminuare a cheltuielilor de functionare a statului prin reducerea numărului de ministere. Dimpotrivă, s-a păstrat acelasi număr de 16 ministere la care s-au adăugat încă 5 vicepremieri. In schimb , pentru diminuarea deficitului bugetar guvernul a introdus noi poveri pe spinarea populației printr-un un pachet de măsuri fiscale bazat pe cresterea de taxe si impozite. Pe de alta parte, soluția privind reducerea numărului de posturi din administraţia publică locală, cu păstrarea structurii actuale reprezintă mai degrabă o cârpeală care nu rezolvă reducerea deficitului bugetar excesiv și nu contribuie substanţial la stabilizarea datoriei publice. Pentru pentru reducerea cheltuielilor de functionare a statului sunt necesare reforme structurale profunde intre care reforma administrativ-teritorială si descentralizarea. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. Prin reorganizarea administrativ-teritorială s-ar desfiinţa foarte multe structuri inutile populate cu tot felul de nepotisme. Un alt avantaj ar fi decimentarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară. Chiar si la atragerea de fonduri europene au existat sincope din cauză că România nu a fost in stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibilă cu structurile europene. Uniunea Europeană a creat un sistem de clasificare comun al unităților teritoriale din țările membre denumit NUTS (Nomenclature of territorial units for statistics), având drept scop realizarea de analize socioeconomice în cadrul regiunilor, cât și pentru încadrarea intervențiilor în contextul politicii de coeziune a UE. Nivelul NUTS căruia îi aparține o unitate administrativă este stabilit pe baza numărului de locuitori si anume: -NUTS 1: Minim 3 milioane; Maxim 7 milioane; -NUTS 2: Minim 800.000 ; Maxim 3 milioane, echivalent cu regiunile de dezvoltare ; -NUTS 3: Minim 150.000 ; Maxim 800.000, echivalent cu actualele județe de la noi ; Din această cauză diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi dispune de un aparat administrativ supradimensionat, dar fără ca acesta să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București. In acest sens există depus la parlament un proiect de reorganizare administrativ-teritorială a României pe structura regiunilor de dezvoltare:
(Vezi: https://cdn.g4media.ro/wp-content/uploads/2024/10/Proiect-USR-Reorganizarea-teritoriala.pdf)
Prin adoptarea acestui proiect de lege prin asumarea raspunderii în parlament s-ar crea cadrul legal necesar pentru reducerea numărului de prefecturi precum si al direcțiilor deconentrate ale ministerelor în teritoriu. Incă din anul 1998 în România au fost constituite regiunile de dezvoltare care corespund cu diviziunile de nivel NUTS-II din UE. Era o condiție pentru ca România să adere la Uniunea Europeană. Asa au apărut cele 8 Agenții de Dezvoltare Regionlă, fără personalitate juridică. Asadar, reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene. De asemenea, in România sunt 3.228 de unități administrativ-teritoriale (UAT), constând din 2.862 de comune, 216 orașe, 102 municipii, 41 de consilii județene și Primăria Capitalei cu cele șase primării de sector, dintre care doar o pătrime din acestea pot susține cheltuielile cu salariile exclusiv din venituri proprii, fără a lua în considerare si cheltuielile de funcționare. De altfel, un prim pas a fost făcut in anul 2021, când a fost promulgată Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 122/2020 privind unele măsuri pentru asigurarea eficientizării procesului decizional al fondurilor externe nerambursabile destinate dezvoltării regionale în România (PL-x 507/08.09.2020), prin care cele 8 Agenții pentru Dezvoltare Regională din România devin Autorități de Management pentru Programele Operaționale Regionale începând cu exercițiul financiar următor: 1. Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est; 2.Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est; 3. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia; 4. Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia; 5. Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest ; 6. Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest; 7.Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru; 8. Agenția pentru Dezvoltare Regionala București-Ilfov. Astfel, cele 8 ADR-uri vor fi mai aproape de locuitorii regiunilor odată cu POR 2021-2027, cu urmatoarele avantaje: -Mai puțină birocrație și perioade de așteptare mai scurte. -ADR-urile se vor ocupa de gestionarea și implementarea proiectelor precum și de efectuarea plăților către beneficiari. -ADR-urile vor elabora ghidurile de finanțare în funcție de nevoile dumneavoastră. -Evaluarea și contractarea proiectelor va fi realizată la nivel regional. In plus, prin reducerea numărului de judete s-ar reduce automat si numărul de prefecturi si institutii deconcentrate care in prezent sunt răspândite în cele 40 de judete si în municipiul București, la numai 8 prefecturi cu prefecții numiți de Guvern și care sunt responsabili pentru conducerea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor și altor organe ale administrației publice centrale din numai 8 unități administrativ-teritoriale (județe). In concluzie, reorganizarea administrativă şi descentralizarea trebuie pregărită si făcută etapizat de pe acum astfel încât să poată fi definitivată la alegerile din 2028.
Este si opinia consilierului prezidenţial pentru politici economice şi sociale Radu Burnete, care a declarat recent că România nu mai are nevoie de atât de multe județe și comune, susținând că structura administrativă actuală este depășită:
(Vezi: https://www.capital.ro/reorganizarea-administrativa-a-romaniei-tara-nu-are-nevoie-de-atatea-judete-si-localitati-este-o-iluzie.html)