În pandemie, majoritatea românilor cred că au o sănătate bună

Peste trei sferturi din populaţia rezidentă consideră că au o stare de sănătate bună sau foarte bună. Una din patru persoane suferă de cel puţin o boală cronică sau o problemă de sănătate de lungă durată.

19,6% din populaţia rezidentă de 15 ani şi peste fumează zilnic şi 18,7% consumă băuturi alcoolice cel puţin o dată pe săptămână.

Numai 9,2% din populaţia rezidentă de 6 ani şi peste desfăşoară activităţi sportive în timpul liber în mod obişnuit, arată un studiu INS.

Starea de sănătate percepută

Din totalul populaţiei rezidente, 76,6% consideră că au o starea de sănătate bună sau foarte bună (80,9% dintre persoanele de sex masculin, respectiv 72,6% dintre cele de sex feminin). Majoritatea persoanelor tinere au declarat o stare de sănătate bună şi foarte bună, dar numai 31,6% dintre persoanele de 65-74 ani şi 14,2% dintre persoanele de 75 şi ani şi peste au declarat că au o stare de sănătate bună şi foarte bună. Pe medii de rezidenţă nu există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte starea de sănătate declarată.

Una din patru persoane suferă de cel puţin o boală cronică sau o problemă de sănătate de lungă durată, o pondere mai mare fiind întâlnită în rândul persoanelor de sex feminin (29,9%) faţă de cele de sex masculin (21,8%). În mediul rural ponderea persoanelor care suferă de o boală cronică sau o problemă de sănătate de lungă durată (24,9%) este mai mică decât cea a persoanelor din mediul urban (26,8%).

Cele mai frecvente boli cronice declarate de persoanele în vârstă de 15 ani și peste sunt: hipertensiunea arterială (întâlnită la 17 persoane din 100), afecţiunile zonei lombare (11 persoane din 100), afecţiunile zonei cervicale (6 persoane din 100) şi diabetul zaharat (5 persoane din 100). Copiii sub 15 ani sunt într-o măsură mai mică afectaţi de boli cronice (4,6%), cele mai frecvente fiind alergiile (exclusiv astmul alergic), bronşita cronică, boala pulmonară obstructivă sau emfizemul. Cinci copii din 1000 suferă de anomalii congenitale osteo-articulare, iar doi copii din 1000 au anomalii congenitale cardio-vasculare.

Din totalul populaţiei rezidente de 15 ani şi peste, 7,7% au declarat că au dificultăţi în realizarea activităţilor zilnice de îngrijire personală. Gradul de limitare variază odată cu vârsta, astfel că 17,0% din persoanele de 65-74 ani şi 42,1% din persoanele de 75 ani şi peste au unele dificultăţi în realizarea, fără ajutor, a activităţilor de îngrijire personală sau nu le pot face deloc.

Utilizarea serviciilor medicale şi a medicamentelor

Mai puţin de jumătate (47,0%) din populaţia rezidentă a apelat, cel puţin o dată, la medicul de familie sau la un medic de medicină generală în ultimele 12 luni precedente interviului, efectuând în medie 3,7 consultaţii, iar 3,6% din populaţia rezidentă nu a apelat niciodată la un medic de familie sau la un medic de medicină generală.

Medicii specialişti (inclusiv chirurgi) au consultat 16,0% din populaţia rezidentă în decursul ultimelor 12 luni precedente interviului. Persoanele de sex feminin au solicitat într-o măsură mai mare decât persoanele de sex masculin o consultaţie unui medic specialist (18,7% faţă de 13,2%), ca şi persoanele din mediul urban (18,2% dintre acestea faţă de 13,6% dintre persoanele din mediul rural). Un sfert din populaţia ţării nu a solicitat niciodată o consultaţie unui medic specialist. O persoană care a apelat la medicul specialist a primit, în medie, 2,3 consultaţii (2,4 consultaţii în mediul urban şi 2,2 consultaţii în rural).

În decurs de 12 luni precedente interviului, 15,8% din populaţia rezidentă de 3 ani şi peste a efectuat cel puţin o vizită la cabinetul unui medic stomatolog sau ortodont (11,7% în mediul rural şi 19,3% în urban). 13,0% din populaţia rezidentă de 3 ani şi peste nu a apelat niciodată la medicul stomatolog sau ortodont (8,5% în mediul urban şi 18,2% în rural). O persoană de 3 ani şi peste care a apelat la medicul stomatolog sau ortodont, a primit, în medie, 2,9 consultaţii (2,8 consultaţii persoanele de sex masculin şi 3,0 consultaţii persoanele de sex feminin). Pe medii de rezidenţă, populaţia de 3 ani şi peste din mediul urban care a apelat la medicul stomatolog sau ortodont a făcut în medie 3,0 consultaţii, iar cea din mediul rural 2,6 consultaţii.

În cele două săptămâni precedente interviului, 20,3% din populaţia rezidentă a utilizat medicamente prescrise de un medic (24,1% persoane de sex feminin şi 16,4% persoane de sex masculin). Populaţia rezidentă din mediul urban a utilizat în proporţie de 21,6% medicamente prescrise de un medic, faţă de 18,9% din populaţia rezidentă în mediul rural. Începând cu vârsta de 35 de ani principala cauză pentru care populaţia a luat medicamente prescrise a fost tensiunea arterială ridicată, aceasta fiind menţionată în proporţie de 34,2% de persoanele de 35-44 ani, de 52,1% de persoanele de 45-54 ani, 62,0% de persoanele de 55-64 de ani, ajungând la 72,0% la persoanele de 75 de ani şi peste.

În aceeaşi perioadă de referiţă, medicamentele neprescrise de un medic au fost utilizate de 14,8% din populaţia rezidentă (11,2% din populaţia de sex masculin şi 18,3% din populaţia de sex feminin). Cea mai mare parte a populaţiei care a recurs la medicamente neprescrise a utilizat aceste medicamente pentru răceală, gripă sau dureri de gât (48,1%), dureri de cap sau migrene (38,5%) şi vitamine, minerale etc. pentru fortificarea organismului (36,8%)

Stilul de viaţă

Distribuţia după indicele masei corporale evidenţiază faptul că 46,4% din populaţia rezidentă de 18 ani și peste este supraponderală (54,1% dintre bărbați și 39,2% dintre femei) şi 9,3% suferă de obezitate (9,0% dintre bărbați și 9,7% dintre femei).

Persoanele care suferă de obezitate sunt mai frecvente în mediul urban (10,0% comparativ cu 8,5% în mediul rural), iar cele care sunt supraponderale au pondere mai mare în mediul rural (48,3% faţă de 44,8% în mediul urban).

Din totalul populației rezidente în vârstă de un an și peste, 99,5% a consumat fructe şi legume, consumul zilnic de fructe fiind menţionat de 30,4% din populaţie, iar cel de legume de 30,1% din populaţie.

Din totalul populației de 6 ani și peste doar 9,2% au declarat că fac săptămânal sport sau diverse activități fizice recreative în timpul liber (12,0% din populaţia masculină şi 6,5% din populaţia feminină).

Cele mai multe persoane care realizează astfel de activităţi sunt copiii cu vârsta cuprinsă între 6-14 ani (41,4%) şi tinerii de 15-24 ani (19,6%); după această vârstă, ponderea persoanelor care fac sport în timpul liber scade semnificativ, de la 7,3% la grupa de vârstă 25-34 ani, la 0,1% la persoanele de 75 de ani și peste.

Din populația rezidentă de 15 ani și peste, 57,2% a consumat băuturi alcoolice în ultimele 12 luni precedente interviului, iar 19,2% nu a consumat niciodată alcool. Bărbații au consumat alcool în proporție mult mai mare decât femeile (72,6% față de 42,8%). Cei mai mulţi consumatori de băuturi alcoolice se regăsesc în rândul persoanelor de sex masculin din grupa de vârstă 45-54 ani (83,9%). Din populaţia rezidentă de 15 ani şi peste 18,7% au consumat frecvent băuturi alcoolice (cel puţin o dată pe săptămână).

Consumul de băuturi alcoolice diferă în funcție de perioada din săptămână. Din populația rezidentă de 15 ani și peste care consumă alcool, 98,1% a consumat băuturi alcoolice în zilele de vineri, sâmbătă și duminică şi 76,5% a consumat în zilele de luni până joi.

Un sfert din populaţia rezidentă de 15 ani şi peste fumează (39,2% din populaţia de sex masculin şi 12,4% din populaţia de sex feminin). Dintre persoanele care fumează 19,6% fumează zilnic (31,8% din populaţia de sex masculin şi 8,2% din populaţia de sex feminin). O persoană care fumează zilnic consumă, în medie, 13 ţigări pe zi, persoanele de sex masculin fumând, în medie 13,5 ţigări pe zi, iar persoanele de sex feminin, în medie, 11,1 ţigări pe zi.