INTERVIU Faruk Kaymakci, ministrul adjunct de Externe al Turciei: România este una dintre țările ce înțeleg situația Turciei mai bine decât multe alte țări

Faruk Kaymakci, ministrul adjunct de Externe al Turciei și director pentru Afaceri Europene, a vorbit, într-un interviu acordat pentru cotidianul Curierul Național, despre relațiile Turciei cu Uniunea Europeană și, implicit, cu România, în perspectiva preluării Președinției Consiliului Uniunii Europene în 2019, subliniind relațiile bilaterale foarte bune care există între cele două state.

Curierul Național: În luna mai a acestui an, președintele Erdogan a susținut că Ankara va depune în continuare eforturi pentru a adera la Uniunea Europeană. În ce stadiu sunt discuțiile celor 16 capitole privind aderarea?

Faruk KAYMAKCI: Aderarea la UE pentru Turcia este un obiectiv propus încă de la înființare, dar și o mișcare strategică. Astfel, Turcia și Grecia au fost primele țări care și-au exprimat dorința de a intra în Comunitatea Economică Europeană (azi Comunitatea Europeană) în 1957.

Noi credem că UE nu este completă fără Turcia. Există 3 stâlpi ai comunității europene, NATO, Consiliul European și UE. Turcia este membru-fondator atât al Consiliului European, cât și al NATO, și de asemenea prima țară ce a solicitat intrarea în Comunitatea Europeană. Astfel, Europa, dar și UE nu pot fi considerate ca fiind complete fără Turcia ca membru UE.

Desigur, fiecare guvern turc crede în această afirmație deoarece suntem conștienți că aderarea nu înseamnă doar un câștig, ci trei. Vor avea de câștigat Turcia, UE, dar de asemenea și țările din afara UE, deoarece Turcia are acces mai mult ca orice țară membră a UE în această zonă. Această legătură îngreunează, totodată, aderarea Turciei, se pun în balanță “ambele fațete ale monedei”. Avem o cultură diferită, dar avem o economie puternică, energie (resurse energetice), suntem deschiși de asemenea și la transport (import/export). Dispunem de o armată puternică și de posibilitatea asigurării unei mai bune apărări, suntem angajați în lupta antiterorism și rezolvarea problemelor impuse de fenomenul migrației. Venim cu multe propuneri spre UE și cu multe modalități de rezolvare a problemelor cu care ne confruntăm astăzi, deoarece chiar ne dorim această aderare.

Probabil acesta este și motivul pentru care acest proces este unul greu și lung, probabil cel mai dificil de până acum. Dar când se va întâmpla, va fi una dintre cele mai utile/ folositoare şi semnificative aderări la UE din toate timpurile, cu multe beneficii și acces în locații importante. De aceea, trebuie să lucrăm atent și consecvent.

Din păcate, negocierile de aderare au fost politizate prea mult, făcând demersurile din ce în ce mai grele pentru Turcia. Desigur, unele dintre beneficiile oferite de Turcia depind și de sfera politică, dar ea nu deține monopolul situației. Procesul de aderare al Turciei a fost îngreunat de anumite abordări naționale la nivelul unor state membre UE. Deși unii politicieni din anumite state din UE nu au susținut accesul Turciei din considerente politice, noi am reușit totuși să deschidem 16 capitole și să închidem un capitol. Noi credem că politica de acces ar trebui să fie una de natură europeană, nu una națională, de interes doar pentru noi, văzută printr-o optică îngustă. Credem că lucrurile vor fi mai bune în viitor și continuăm să încurajăm revitalizarea acestui proces de aderare.

În 2016, ne-am confruntat cu o tentativă de lovitură de stat, lucru care a încetinit demersurile de aderare la UE, deoarece am fost nevoiți să declarăm starea de urgență și să adoptăm niște măsuri radicale pentru stoparea grupărilor teroriste precum PKK, PYD-YPG, DAESH, precum și complotiştii loviturii de stat din 15 iulie – FETO.

Acum, Turcia a revenit la normalitate și la parcursul reformelor politice ce vor revitaliza procesul de aderare și negocierile respective.

Curierul Național: În 2019 se vor desfășura alegerile locale în Turcia. Considerând tensiunile dintre cele 2 părți, pro și contra administrației Erdogan, credeți că există posibilitatea creării unor tensiuni în regiunea estică a UE?

Faruk KAYMAKCI: Având în vedere poziția geografică a Turciei, atât europeană, cât și mediteraneană, sfera politică este împărțită la rândul ei, însă acest lucru nu înseamnă neapărat că aceste preocupări politice pe care în unele state europene nu le întâlnești, cum ar fi problema terorismului și cea a migrației, problemele întâlnite în Siria, Irak, Iran pot crea tensiuni. Turcia are deja o îndelungată tradiție în ceea ce privește democrația în general și alegerile democratice. Cred că aceste alegeri din 2019 vor fi pașnice și vom crea cadrul pentru continuarea reformelor importante și după terminarea acestora. Momentan, politicienii turci se concentrează pe alegerile locale, la fel cum și alți politicieni europeni se pregătesc pentru alegerile pentru Parlamentul European. Lucrurile vor stagna până după alegerile din Parlamentul European, ceea ce este normal. După alegeri, Turcia își propune reforme cu privire la ocuparea forței de muncă și nu numai.

Curierul Național: După cum știți, România continuă să susțină Turcia în procesul de aderare în UE. Cum este această susținere văzută și apreciată de Ankara?

Faruk KAYMAKCI: Ankara este recunoscătoare României pentru abordarea sa și susținerea în procesul de aderare și o considerăm un aliat de încredere nu doar în Balcani, ci și în Europa. Avem conexiuni la Marea Neagră, ceea ce ne face țări vecine, și credem că România este una dintre țările ce înțeleg situația Turciei mai bine decât multe alte țări prietene și aliate europene. Noi apreciem politica încurajatoare promovată de România și credem că aceasta a avut de suferit mult în trecut, mai ales în Războiul Rece. A fi parte din aceeași familie sub steagul NATO este un lucru bun pentru orice stat european.

România vede potențialul Turciei și de aceea încurajează aderarea noastră la UE. Când România a intrat în NATO, a beneficiat de suportul Turciei alături de alte țări estice. Nu am negociat și nici nu am pus presiuni asupra României în drumul ei spre aderarea la NATO, deoarece noi credem că toate țările europene trebuie integrate într-un astfel de program. Astăzi ne bucurăm de același tratament din partea României și sperăm că și alte țări se vor alătura. România și Turcia au un lung parcurs istoric împreună, împărțim aceeași zonă geografică, multe obiceiuri și cuvinte și credem că acest lucru încurajează suportul dat. Avem așteptări de la perioada în care România va prelua președinția Consiliului UE, însă suntem conștienți că mai întâi noi trebuie să facem reformele și pașii necesari pentru procesul de liberalizare a vizelor. De asemenea, uniunea vamală ar trebui actualizată și sperăm că România și alte state ne vor facilita deschiderea în acest sens pentru a relua negocierile.

Suntem bucuroși să aflăm că România va invita țări în curs de aderare, printre care și Turcia, să participe la întâlniri informale, ea fiind una dintre țările ce face parte din președinția consiliului UE din 2019. Credem că în această perioadă relațiile dintre cele două state se vor întări prin vizite multiple și conversații cu privire la teme de interes pentru ambele țări. Chiar astăzi am participat la un astfel de eveniment organizat de un think-tank din Turcia în parteneriat cu unul de aici. Am încredere că dialogul la acest nivel va continua și cu alte evenimente similare și sunt de asemenea încrezător că vom avea parte de mai multe vizite ministeriale din Turcia în România în timpul președinției României.

Curierul Național: Cum sunt apreciate eforturile făcute de oamenii de afaceri din TIAD ce au aderat la UGIR?

Faruk KAYMAKCI: După căderea cortinei de fier, când în România a avut loc revoluția din 1989, desigur că existau multe lipsuri și incertitudini. Oamenii nu știau exact ce se va întâmpla în spațiul balcanic, în estul și centrul Europei, dar turcii au fost primii care au venit în România.

Când am început eu să lucrez la Ministerul de Externe, în 1994, eram responsabil de statele balcanice, incluzând și România. Când studiam documentele am observat că la acel moment existau 5.000 de companii mici ce încercau să producă până și pâine, dar astăzi avem mai mult de 15.000 de companii în România, multe dintre ele fiind companii mari și bănci ce își pot desfășura activitatea în România, ceea ce este foarte important pentru noi. În unele cazuri vezi doar companii mici și mijlocii, dar noi avem companii mari de încredere pe teritoriul României ce investesc și creează locuri de muncă pentru români.

Comerțul între cele 2 state se ridică undeva la 6 miliarde de euro, dar suntem optimiști că putem să creștem această cifră deoarece există potențial. Atât în sectorul de business, cât și în multiple alte sectoare de muncă există cam 3.500 de cetățeni români activi în Turcia, iar în România sunt cam 13.000 de cetățeni turci, unii dintre ei obținând și cetățenia română. Observăm că după aderarea la UE, România a făcut progrese și și-a stabilizat economia, făcând investitorii turci să fie interesați și chiar să investească în România.

Credem că noua lege a parteneriatului public-privat încurajează investitorii turci la mai mult deoarece această ţară dispune de potențial, având un mediu stabil pentru investitori, o populație mare, acest lucru încurajând economia, atrăgând investitori, dar și poziția strategică este importantă, ea făcând din aceasta conexiunea Turciei cu restul Europei. Avem de asemenea multiple zboruri zilnice din Turcia în România și invers, fenomen ce face ușor și rapid accesul în cele două țări. De asemenea sperăm să reluăm transporturile maritime pe ruta Istanbul-Constanța, dacă încă mai sunt profitabile, deoarece am mai făcut acest lucru în trecut și poate va fi fezabil și în viitor. Credem că acest lucru ar impulsiona și mai departe relațiile comerciale dintre Turcia și România și, prin urmare, Uniunea Europeană. Comunitatea oamenilor de afaceri turci în România este foarte activă și i-am întâlnit și eu pe reprezentanții asociațiilor oamenilor de afaceri. Aceștia au sponsorizat conferința de azi organizată de IKV și IER și chiar cred că subiectele pe care le-am discutat la conferință, și anume uniunea vamală și liberalizarea vizelor, sunt de interes și pentru actorii comerciali.