Ca ripostă la plecarea Washingtonului din acordul nuclear internațional și reinstituirea severelor sancțiuni economice, Teheranul a anunțat luni că, în următoarele zece zile, își va mări stocul de uraniu ușor îmbogățit deasupra pragului fixat de acordul semnat la Viena în 2015. Este, spun experții, o situație extrem de dificilă în care sunt puși europenii semnatari ai acordului și care doresc supraviețuirea lui.
«Am început să dăm replica»: cu aceste cuvinte a anunțat luni Teheranul că nu va mai respecta, începând din 27 iunie, una dintre clauzele acordului nuclear internațional semnat la Viena în 2015, respectiv limitarea la 300 kg. a stocului iranian de uraniu ușor îmbogățit. Este, evident, o ripostă dată Washingtonului care, după ce a denunțat acordul în urmă cu 13 luni, a lansat amenințări la adresa oricui achiziționează petrol iranian. Consecințele sunt dramatice pentru Teheran. Vânzările sale de petrol au ajuns în ultimele săptămâni la mai puțin de 1 million de barili pe zi.
Europa, neputincioasă
Tensiunile din relațiile Iranului cu Washington și Riyad au devenit extreme după misteriosul atac de joia trecută asupra celor două petroliere în strâmtoarea Ormuz. Organizația iraniană a energiei atomice (OIEA) a anunțat luni o decizie ce surprinde: Iranul și-a mărit de patru ori capacitățile de producere a uraniului ușor îmbogățit, sub formă de hexafluorură de uraniu (UF6). Stocul de astfel de material va depăşi, deci, în următoarele zece zile, plafonul de 300 kg. OIEA și președintele Hassan Rohani consideră că în acest răgaz de zece zile țările europene ar putea găsi o cale de salvare a tratatului nuclear semnat în 2015. Perspectivele sunt însă pesimiste. Europenii nu au reușit până acum să-și convingă firmele să continue schimburile comerciale cu Iranul sau să investească în Iran, în conformitate cu prevederile acordului nuclear, în contrapartidă cu înghețarea programului nuclear iranian. Întreprinderile occidentale nu vor să-și asume riscul de a se confrunta cu închiderea pieței americane pentru produsele lor. Mecanismul de troc «Instex» lansat la începutul acestui an de către Paris, Londra și Berlin, vizând ajutorarea Iranului să ocolească sancțiunile americane, nu s-a finalizat până acum cu nicio tranzacție.
Toate opțiunile sunt pe masă
Până acum, Agenția internațională pentru energia atomică (AIEA) a certificat că Iranul respectă prevederile acordului nuclear din 2015. Ca urmare a înăspririi sancțiunilor americane, Teheranul a anunțat la începutul lunii mai că nu se mai consideră obligat să respecte limitele prevăzute de acordul amintit la stocurile de UF6. Concomitent, a dat un ultimatum de 60 de zile Regatului Unit, Franței, Germaniei, Rusiei și Chinei, încă părți ale acordului nuclear, cerându-le ajutorul în fața sancțiunilor americane. A amenințat, de asemenea, cu renunțarea la a mai respecta alte două angajamente din acordul nuclear, urmând a se dota cu uraniu îmbogățit la concentrație de 20% în loc de 3,65% și relansând construirea unui reactor cu apă grea la Arak. Regatul Unit și-a luat măsuri de prevedere, anunțând că «va urmări dacă Iranul nu mai respecta clauzele acordului din 2015». Premierul israelian Netanyahu a cerut sancțiuni imediate împotriva Teheranului, iar Germania a cerut iranienilor să respecte acordul de la Viena. Emmanuel Macron şi-a exprimat regretul în legătură cu noile măsuri anunțate de Iran și i-a adresat apelul să fie «responsabil» și să dea dovadă de «răbdare».
