Jean-Claude Juncker – ultimul său discurs anual despre «Starea Uniunii Europene».

Evoluțiile actuale în lume impun unitatea de acțiune și exprimare a Europei

 Pentru cine ascultă de circa 12 ani rapoartele anuale ale președinților Comisiei Europene, este greu să concluzioneze că, iată, vine Juncker în septembrie 2018 cu concluzii, idei, propuneri totalmente noi, neevocate în sesiunile plenare și alte reuniuni europene de-a lungul anilor. Și anul trecut l-am ascultat pe Jean-Claude Juncker declarându-și dragostea sa neclintită față de Europa și evocând măsuri ce nu se deosebesc mult de cele expuse miercuri. Este adevărat că a făcut o precizare conform căreia nu a venit acum în fața membrilor Parlamentului European pentru a face un bilanț al mandatului său de președinte al Comisiei Europene ce se încheie în mai anul viitor. A anunțat că dorește să lucreze până la finele mandatului, având în vedere că «este încă mult de lucru».

A vrut sau nu, discursul său a fost luat, totuși, de majoritatea celor prezenți în hemiciclu drept un bilanț. Eșecul CETA, scandalul protejatului său, germanul Selmayr, avansat neregulamentar, la presiunea personală a lui Juncker în funcțiile cele mai înalte din Comisia Europeană, scandalul legat de erbicidul Glyphosat – sunt doar trei exemple marcante ce vor rămâne «lipite» de bilanțul actualei Comisii Europene la care el nu s-a referit deloc. Sunt trei dosare, subliniau nu puțini comentatori de presă, dar și europarlamentari în intervențiile lor, care demonstrează că actuala Comisie, condusă de Juncker, nu a acționat întotdeauna în interesul general european.

A reînnoit, cu mai mare insistență, apelul la unitate și la mai mult respect față de Uniunea Europeană

Jean-Claude Juncker a abordat acest subiect prezentând mai întâi câteva date pentru a demonstra că Uniunea nu este în pragul unei catastrofe, ci într-o perioadă în care trebuie să facă față unor provocări ce cer să li se răspundă rapid cu o voce și o poziție unită. Europa, a subliniat Juncker, a ieșit din criza economică și financiară venită, a precizat el, din exterior. În ultimele 21 de trimestre, consecutiv, Uniunea a cunoscut o creștere economică neîntreruptă. Din 2014 până în prezent au fost create circa 21 milioane de locuri de muncă, iar șomajul este de 14,8%, încă prea mare dar, oricum, este cel mai scăzut din anul 2000 până în prezent. Spre «mândria» dlui Juncker – nejustificată în opinia unora – Grecia a reușit să iasă din situația dramatică a unor ani de austeritate fără precedent, reușind să rămână în zona euro. Apoi, a mai spus el, Europa a reușit să-și reafirme statutul de putere comercială, devenind imposibil de ocolit pe piețele lumii. Dar, a atras atenția cu insistență că «lumea se schimbă practic în fiecare zi», a devenit «mai volatilă» și «provocările se multiplică». Motiv pentru care «nu putem să ne relaxăm», Europa fiind capabilă să exporte stabilitate așa cum s-a întâmplat procedând la extinderile Uniunii. Ele au fost în opinia sa «un succes deoarece s-a reușit reconcilierea goeografiei și istoriei europene». Și de data aceasta, Juncker a atras atenția asupra importanței definirii atitudinii europenilor față de Balcanii de Vest… Altfel, a subliniat el, alții vor decide vecinătatea imediată a UE, menționând în primul rând China. Evocând pe un ton îngrijorat situația din alte regiuni, un loc important l-a ocupat dezastrul umanitar prognozat în aceste zile în Siria, în fața căruia consideră că nu trebuie păstrată tăcerea. Conflictul din Siria, spune Juncker, arată clar cum «ordinea internațională este pusă tot mai des sub semnul întrebării» și Europa «nu mai poate fi sigură că alianțele și angajamentele de ieri vor mai rămâne valabile mâine». Se impune, concluziona Juncker, «o Europă independentă militar». Situația geopolitică, a mai spus el, arată că «ora suveranității europene a venit, ora în care Europa să-și ia destinele în propriile mâini, să dezvolte o politică activă, cu capacitatea de a juca un rol în afacerile globale… Suveranitatea europeană nu va fi niciodată orientată contra altora». Europa, în opinia sa, poate depăși diferențele actuale între Nord și Sud, între Est și Vest. Uniunea Europeană este prea mică pentru a se diviza».

- Publicitate -

Din nou, pledoarie pentru o diplomație europeană unică

Jean-Claude Juncker spune și în raportul de anul acesta că dorește că Europa să nu mai fie spectator mondial, «ci un arhitect al lumii de mâine, un actor constructiv al lumii de mâine». Pentru asta, el consideră că «diplomația europeană trebuie să fie una singură, iar solidaritatea europeană totală». Face apel la eforturi vizând apropierea Estului cu Vestul, punând capăt actualei dispute pe această temă… «Să spunem NU naționalismului bolnav și DA patriotismului luminat». O idee nu neapărat nouă, ea datând din dezbaterile referitoare la migrație, este cea referitoare la relațiile UE cu continentul african. Ea apare însă acum, în discursul lui Juncker, într-o nouă formulare: «parteneriatul echilibrat cu Africa». Până în 2025, relevă Juncker, Africa va avea 2,5 miliarde de locuitori. Ca atare, a spus el, va trebui investit mai mult în țările acestui continent, lucru spus de nenumărate ori în dezbaterile Parlamentului European consacrate efectelor valului migrator din ultimii ani. Juncker promite abia acum, un an înaintea expirării mandatului, «marea cu sarea». Africa, spune el, nu are nevoie de milă, ci de un parteneriat real, iar Europa are nevoie de un astfel de parteneriat. 36% din comerțul african se face cu Europa și se impune încheierea unor acorduri de liber-schimb între continentele noastre. A cerut chiar președinției austriece semestriale a UE să elaboreze rapid o strategie vizând adoptarea de măsuri pentru găsirea unei soluții a chestiunii migrației. Referitor la Brexit, nimic nou față de ce s-a spus de la Bruxelles în ultimele săptămâni sau zile. Respectăm decizia Regatului Unit de a pleca din UE, a spus Juncker, dar a cerut guvernului britanic să înțeleagă că «un stat care părăsește UE nu poate beneficia de aceleași avantaje ca țările membre. «Nu mai poți face parte din piața unică, dar Marea Britanie nu va fi o țară-terță oarecare, ci va fi un vecin și un partener apropiat». În acest context a fost relevată importanţa summitului european de la Sibiu, din 9 mai anul viitor, pentru convingerea cetățenilor continentului de situația de după Brexit și de acțiunile, măsurile ce urmează a fi luate în scopul adaptării la noile condiții. Jean-Claude Juncker a expus o multitudine de măsuri – deloc noi în discursurile politice europene – ce trebuie luate și aplicate până la summitul de la Sibiu: este vorba de bugetul UE de după 2020, de dezvoltarea programului Erasmus, de aprofundarea uniunii economice și monetare a UE, de întărirea rolului internațional al monedei euro, deja a doua monedă la nivel mondial, după dolar.

O noutate totuși: propunerea de renunțare la unanimitatea votului la adoptarea unor decizii europene

Deși în trecut au avut loc dispute legate de incapacitatea adoptării unor decizii în cadrul PE și al UE în general din cauza obligativității unanimității de voturi, Juncker propune acum, oficial, introducerea votului cu majoritate calificată de voturi în chestiuni privind politica externă, securitatea, fiscalitatea, statul de drept și respectarea valorilor europene, a drepturilor fundamentale ale omului. În problema activării art. 7 din Tratatul european în cazul Ungariei, dezbătut marți în plenul de la Strasbourg, Juncker nu a mai evocat expres cazul, dar a subliniat că, de fiecare dată, în astfel de situații, ea va fi aplicată atunci când domnia legii este amenințată.

”Este urgent necesară plecarea acestei Comisii europene”

Între comunicatele puse la dispoziția presei a reținut atenția unul dat publicității de grupul socialiștilor francezi în care se subliniază că este urgent necesar «să se termine cu această Comisie Europeană»… «care a decepționat». Viitoarele alegeri europene, se arată în continuare în comunicat, «trebuie să fie un prilej pentru dezbaterea reală a unor soluții la marile provocări ale epocii noastre: asigurarea securității alimentare și păstrarea planetei noastre; Cum trebuie luptat împotriva inegalităților; Ce fel de răspuns solidar trebuie dat migrației; Cum trebuie acționat ca mondializarea să protejeze cetățenii și mediul înconjurător. Nu de problema schimbării orei de vară sau de iarnă au nevoie europenii (chestiune abordată de Juncker în discursul său privind Starea Uniunii), ci de schimbarea obiectivelor și a priorităților».