marți, 27 octombrie
10.4 C
București
marți, 27 octombrie

Liderii UE au suspendat până marți reuniunea pentru numirea șefilor instituțiilor-cheie ale Uniunii. Macron: Și ziua de luni s-a încheiat cu un eșec

La capătul unor negocieri-maraton ce au avut loc începând de vineri seară la Bruxelles, liderii țărilor UE s-au dovedit incapabili să se înțeleagă asupra desemnării viitorilor responsabili ai instituțiilor europene. Dezbaterile sunt reluate marți dimineață, sub o imensă presiune, chiar în ajunul votului Parlamentului European asupra viitorului președinte al acestui important for.

Toate discuțiile s-au derulat în jurul propunerii prezentate de Angela Merkel la Osaka (în marja summitului G20), dar reticențele au fost și continuă să fie foarte insistente mai ales din partea țărilor așa-numitului grup de la Vișegrad, în special din partea Poloniei și Ungariei.

«Este un eșec», constata Emmanuel Macron luni la amiază, după interminabilele negocieri începute încă de vineri seară, fără să existe consens măcar asupra unuia din posturile-cheie ale instituțiilor europene. Reuniți de fapt pentru a treia oară în ultima lună, șefii de stat și de guvern europeni nu au reușit să ajungă la un consens mai ales în privinţa președintelui Comisiei Europene. Nu a avut succes nici măcar un demers franco-german, Macron și dna Merkel aflându-se în fața unei adevărate revolte în rândul conservatorilor PPE, neclintiți în a invoca vechea practică a desemnării în această funcție a liderului formațiunii politice învingătoare în alegerile europene, în cazul de față fiind vorba de PPE. Emmanuel Macron, dar și alți lideri europeni au invocat profundele schimbări în primul rând de natură politică și economică intervenite în ultimii ani în cadrul comunității europene și al lumii în general, care impun alte responsabilități pe toate planurile pentru continentul european, schimbări care cer oameni cu mai multă experiență managerială, capabili să adune, și nu să divizeze.

Ambiții personale

Evident obosit, președintele Macron a criticat cu asprime modul în care s-au încheiat noile negocieri din dimineața zilei de luni, afirmând că ceea ce se petrece acum la Bruxelles «nu dă o imagine serioasă Europei», considerând că aceste lucruri sunt cauzate, între altele, de «un melanj de agende ascunse și de ambiții personale». Ceva mai diplomată, dna Merkel a recunoscut că discuțiile sunt «complicate», dar și-a exprimat speranța că, «dând dovadă de bunăvoință, până la urmă se va ajunge la un compromis». Cu aceste cuvinte s-au despărțit luni «cei 28», mai optimiști în privința soluțiilor ce vor fi anunțate marți, la reuniunea programată pentru ora 11,00 GMT. Bineînțeles după, probabil, încă o noapte de «târguieli» axate în continuare pe o versiune remaniată a pachetului propus de Berlin Parisului, Madridului și Olandei la întâlnirile avute la Osaka.

Compromisul de la Osaka

El prevedea ca PPE, învingător în recentele alegeri europene, să renunțe la președinția Comisiei Europene, post pentru care mulți dintre liderii europeni, în frunte cu Macron, nu-l consideră potrivit pe candidatul german Manfred Weber, în schimbul președinției Parlamentului European și a Consiliului european. Președinția Comisiei Europene ar urma să revină social-democratului olandez Frans Timmermans, cap de listă al socialiștilor la alegerile europene. În ce-i privește pe centrişti, ajunși pe poziția a treia ca număr de voturi la alegeri, le-ar fi rezervat postul de șef al diplomației UE și, eventual, un post de vicepreședinte al Comisiei Europene. Rezistența țărilor grupului de la Vișegrad (Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia) este însă extrem de vehementă. Timmermans nu are presă bună în aceste țări, unele dintre ele fiind ținta lui Timmermans care, în calitatea sa de până acum de vicepreședinte al Comisiei Europene, a pilotat demersurile împotriva Poloniei și Ungariei, acuzate de încălcarea statului de drept.

Presiunile Parlamentului European

Luni seară, mulți la Bruxelles își puneau întrebarea dacă pauza luată până marți la orele 11,00 va permite deblocarea situației. Nimic nu este sigur, afirmă un diplomat european citat de corespondenții ziarului «Les Echos». Datele ecuației, spun ziariștii citați, rămân, iar susceptibilitățile politice și geografice vor fi aceleași și marți. Iar miercuri, Parlamentul European, respectiv actualul președinte Antonio Tajani, a anunțat că își va alege, indiferent de deciziile «celor 28», noul președinte, soluţionând una dintre funcțiile-cheie ale UE.

Ce pot crede cetățenii europeni despre această ceartă pe funcții?

Riscul pentru UE este dublu, spun ziariștii mai sus citați, citând surse apropiate participanților la negocierile din aceste zile de la Bruxelles. Încă o dată, această ceartă demonstrează caracterul extrem de complicat al mecanismelor de decizie europene și creează îndoieli în privința gestionării unei entități compuse din 28 de membri. Iar pe fond, spectacolul acestor dispute este greu de înțeles pentru marele public și, mai ales, o sursă de neliniște pentru următorii cinci ani ai Uniunii. «Lăsând la o parte faptul că Timmermans nu are calitățile pentru a liniști tensiunile între Estul și Vestul blocului, există riscul real ca pachetul final (al titularilor posturilor-cheie ale UE) să fie rodul unui compromis fără relief și să nu degaje viziunea de ansamblu de care au nevoie europenii într-o perioadă în care se acumulează pericole serioase», spun corespondenții permanenți la Bruxelles ai ziarului «Les Echos» din surse informate apropiate «actorilor» implicați în evenimentele din aceste zile la Bruxelles.

- PUBLICITATE -

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

WWW