Mai mult de 1800 reprezentanți ai instituțiilor de cercetare și învățământ, autorități publice, organizații ale societății civile, miniștri și parlamentari din 42 de țări au fost prezenți la cel de al 28-lea Forum Economic organizat de Institutul pentru Studii Estice la Krynica în Republica Polonia.
Dezbaterile au privit teme de maximă actualitate precum viitorul arhitecturii europene, migrația și terorismul, felul în care vor arata în viitor principalele politici ale agriculturii și coeziunii, inovația și cercetarea etc.
Secretarul de Stat în cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Alexandru Potor, a susținut în prezența Ministrului Polonez al Agriculturii, Jan Krzysztof Ardanowski, ca Statele Membre ale Uniunii Europene trebuie să găsească căile cele mai bune pentru dialog și consens în negocierea unor dosare complicate precum reforma Politicii Agricole Comune. “Nu trebuie sa lăsam particularitățile locale să devină o barieră de netrecut care să întârzie grav adoptarea pachetelor legislative europene punând astfel în pericol susținerea financiară pe care trebuie să o acordăm fermierilor noștri după 2020. România dorește, în calitate de deținătoare a Președinției Rotative a Consiliului Uniunii Europene începând cu anul 2019, să avanseze într-un ritm susținut negocierile privind principalele dosare ale agriculturii continentale.”
Un mesaj direct a fost adresat de reprezentantul României în contextul expunerii făcută de Josefine Loriz – Hoffman, Director pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală în cadrul Comisiei Europene, în legătura cu modul în care forul european propune plafonarea plăților directe la un nivel maxim de 100.000 Euro pe exploatație. “În comunicarea inițială a Comisiei din 29 Noiembrie 2017 – Viitorul agriculturii și al industriei alimentare, au fost evocate patru variante alternative pentru atingerea convergentei interne și o mai bună țintire a plăților directe către fermierii mici și mijlocii, către fermele de familie ori către cele care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative. România solicită ca Statele Membre să aibă libertatea de a alege una dintre posibilități, în conformitate cu specificul național, iar plafonarea să nu fie singura opțiune transformată practic în obligație la nivel european”.
Panelul de discuții “Reforma Politicii Comune în contextul noului Cadru Financiar Multianual” a avut ca partener principal Institutul European din România iar moderarea discuțiilor a fost asigurată de doamna director general Gabriela Drăgan.