Patrimoniul cultural și spiritual al României a ajuns în atenția publicului chinez, printr-un amplu program organizat de Institutul Cultural Român (ICR) de la Beijing, dedicat Mănăstirii Hurezi, „cel mai frumos și mai rafinat exemplar de arhitectură românească”, înălțată în anul 1693 de Prințul Constantin Brâncoveanu și inclusă în 1993 în patrimonial UNESCO. Și pentru că acest loc își poartă sufletul prin oameni, nu doar prin date istorice, fresce, documente de arhivă sau prin frumusețea fotografiilor, Mănăstirea Hurezi a fost prezentată la Beijing, miercuri seara, chiar de stareța sa, Maica Stavrofor Ambrozia Șerban, coordonatoarea patrimoniului Ansamblului Mănăstiresc Hurezi, conservator-restaurator de pictură murală și iconograf, calitate din care coordonează conservarea, documentarea și promovarea patrimoniului unuia dintre cele mai importante monumente ale culturii românești.
“O mănăstire te alege ea pe tine, dacă vrei să trăiești această viață. Eu sunt binecuvântată că trăiesc aici. Suntem 34 de maici și funcționăm ca o comunitate, după regulile monahale. Căutăm să păstrăm viu acest loc, pentru a fi o sursă de spiritualitate și cultură pentru generațiile viitoare. Trăim într-o istorie continuă de 300 de ani și sperăm ca aceasta să dureze”, a spus stareța mănăstirii.
În povestea ei, parcă zidurile vechii ctitorii brâncovenești au prins viață și au vorbit lumii despre taina lor. La peste 8.000 de kilometri depărtare de dealurile Vâlcii, într-un spațiu cultural aflat în capitala Chinei, Mănăstirea Hurezi a călătorit nu doar prin documente, ci și prin memoria vie a unei comunități care, de peste trei secole, păstrează aprinsă lumina credinței și a culturii românești. A fost mai mult decât o prezentare. A fost întâlnirea dintre două lumi, unite prin respectul pentru patrimoniu, pentru frumusețe și pentru rădăcini. Cine ar putea vorbi mai adevărat despre Hurezi decât cea care îi străbate în fiecare zi curțile și incintele, îi ascultă clopotele și îi cunoaște fiecare piatră?
În glasul stareței Ambrozia s-au adunat istoria, rugăciunea și responsabilitatea unei moșteniri care depășește granițele unei țări. Vorbind despre mănăstire, ea a descris nu doar un monument înscris în patrimoniul UNESCO, ci un loc viu, în care timpul pare să curgă altfel, între slujbe, icoane și lumina blândă a dimineților din poiana largă de la marginea pădurii de fagi și castani unde se află, între cerul larg și liniștea codrilor. Pentru cei prezenți la evenimentul de deschidere de la ICR Beijing, Mănăstirea Hurezi a devenit mai mult decât o destinație culturală, o poveste despre statornicie, despre felul în care un așezământ ridicat de Sfântul Voievod Constantin Brâncoveanu continuă să vorbească și azi despre spiritualitate, nădejde, sensibilitate artistică și demnitate.
Stareța Stavrofor Ambrozia Șerban a venit în China împreună cu Maica Macrina Avram, artist vizual și conservator-restaurator de artă ecleziastică, implicată și ea activ în lucrări de restaurare și proiecte dedicate protecției artei sacre, contribuind la continuitatea tradiției artistice brâncovenești. Împreună cu directorul ICR Beijing, Liviu Țăranu și Andreea-Ema Stoian, referent principal, chiar de sărbătoarea Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, ele au deschis expoziția „Mănăstirea Hurezi: România în UNESCO 70.” Aceasta reunește fotografii din arhivele mănăstirii și din etapele succesive ale procesului de restaurare sprijinit de UNESCO, icoane realizate de membri ai comunității monahale, obiecte istorice, documente și fotografii de arhivă din muzeul mănăstirii, albume și obiecte de patrimoniu din biblioteca acesteia. Toate sunt prezentate publicului chinez prin mai multe secțiuni tematice, incluzând arhitectură, catapeteasmă, ornamentație, pictură, sculptură în lemn și în piatră.
De asemenea, expoziția evidențiază rolul Mănăstirii Hurezi ca un important centru de cultură, educație, spiritualitate și creație artistică în România. În fața imaginilor și a mărturiilor revelatoare aduse din România, distanțele geografice s-au topit. Ctitoria Sfântului Constantin Brâncoveanu a traversat veacurile asemenea unei candele care nu s-a stins niciodată, iar acum, lumina ei a ajuns la Beijing, existând o emoție aparte, pentru că cele care au adus-o și au împrăștiat-o, sunt tocmai cele care slujesc și veghează asupra acestui loc sfânt. Astfel, între România și China s-a așezat, pentru câteva ceasuri, o punte construită din patrimoniu, dialog și admirație, prezentarea și expoziția de la Beijing transformându-se într-o mărturisire caldă. Pentru o clipă, ecoul evocator al curților mănăstirești a făcut ca distanța dintre Vâlcea și Beijing să pară mai mică decât bătaia unei inimi. O mănăstire veche de peste 300 de ani își spune povestea unei metropole a secolului XXI. Expoziția va rămâne deschisă până la data de 24 septembrie 2026.
Sub titlul „Mănăstirea Hurezi: România în UNESCO 70. Cultură și Sfințenie”, programul reunește, pe lângă expoziție, conferințe și proiecții de film care aduc în prim-plan valoarea artistică a monumentului înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO din anul 1993. Manifestarea marchează, de asemenea, 70 de ani de la aderarea României la UNESCO și peste trei secole de existență a ctitoriei voievodului Constantin Brâncoveanu. Componenta academică include două conferințe dedicate patrimoniului brâncovenesc și conservării patrimoniului cultural. Sâmbătă, 27 iunie, la ora 11:00, va avea loc conferința „Constantin Brâncoveanu – Cultură și Sfințenie” la ICR Beijing, prezentată de Maica Stavrofor Ambrozia Șerban și Maica Macrina Avram, dedicată domnitorului român, martir al credinței creștine și mare patron al culturii. Luni, 29 iunie, la ora 11:00, ICR Beijing va găzdui conferința „Dialoguri de Restaurare: Mănăstirea Hurezi și Complexul de Peșteri Mogao (Dunhuang)”, organizată în colaborare cu Universitatea Peking, eveniment care va oferi o analiză comparativă a practicilor și metodologiilor de restaurare aplicate patrimoniului religios din România și China.
De asemenea, publicul este invitat la două proiecții de filme documentare dedicate personalităților emblematice din epoca Brâncoveanu. Vineri, 26 iunie, la ora 19:00, va fi proiectat documentarul „Maria, Doamna Tuturor Țărilor Românești” (România, 2014, regizat de Nicolae Mărgineanu și Iuliana Mateescu, 45 min.), urmat de o discuție cu Maica Stavrofora Ambrozia Șerban și Maica Macrina Avram. Duminică, 28 iunie, la ora 18:00, va fi proiectat documentarul „Io Constantin Brâncoveanu Basarab Voivode” (TVR, 2023, serie documentară în trei părți), urmat de o sesiune de întrebări și răspunsuri cu cele două invitate. Prin acest proiect, România își afirmă identitatea culturală într-unul dintre cele mai importante centre culturale ale Asiei.
Nina F. Gherman
