Mihail Gorbaciov acuză Statele Unite de «aroganță» în contextul tensiunilor cu Rusia

O voce ce se face auzită acum, la 30 de ani de la demisia sa din postul de președinte al URSS – a lui Mihail Gorbaciov. La 25 decembrie 1991, reamintesc corespondenții la Moscova ai agențiilor internaționale de presă, Mihail Gorbaciov își anunța la posturile de televiziune demisia de la președinția fostei URSS, antrenând astfel dispariția blocului sovietic și încetarea războiului rece. Și, iată că trei decenii mai târziu, constată Mihail Gorbaciov, relațiile Rusiei cu țările occidentale sunt «cum nu se poate mai tensionate», originea acestei crize trebuind, în opinia sa, căutată «de partea Statelor Unite». Într-o convorbire cu agenția rusă de presă Ria Novosti, citată de RFI, fostul lider sovietic afirmă că Statele Unite «au avut, după dispariția URSS, o atitudine arogantă». «Li s-au urcat la cap aroganța, autosatisfacția, s-au proclamat învingători în războiul rece, deși am salvat împreună omenirea de la confruntare, de la cursa înarmării nucleare», a spus Gorbaciov, după care și-a pus întrebarea: «Cum să poți spera la relații de echitate cu Statele Unite, cu Occidentul în această situație?». Și a mers mai departe cu logica sa, susținând că Vladimir Putin dorește acum să obțină din partea Statelor Unite și a aliaților lor din NATO un angajament scris care să prevadă interzicerea extinderii în viitor a Alianței Atlantice către Est și a oricărei cooperări militare în ceea ce Rusia consideră zona sa de influență, în special în Ucraina. De partea Occidentului, Gorbaciov crede că el dorește «construirea unui nou imperiu, plan de unde s-a născut ideea lărgirii NATO». El regretă că un document precum Carta de la Paris pentru o nouă Europă, ce propunea un model întemeiat pe cooperare și prevenirea conflictelor, adoptată in 1990, este dată uitării. Gorbaciov consideră însă că nu este prea târziu pentru corectarea lucrurilor, salutând negocierile dintre reprezentanții ruși și americani prevăzute pentru luna ianuarie la Geneva, cu speranța că «se va ajunge la un rezultat ce va permite tuturor țărilor europene să se simtă in securitate».