Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Barna Tánczos, a susținut miercuri o conferință de presă, în cadrul căreia a prezentat rezultatele celui mai recent studiu care estimează populația de urs brun din România. Potrivit acestuia, pe teritoriul țării noastre trăiesc un număr cuprins între 7.536 exemplare și 8.093 exemplare de urs brun. Numărul maxim s-a calculat folosind creșterea medie anuală din UE, care este de 1,13 % pe an și pornind de la valoarea de referință raportată la UE, 5960-6620 exemplare pentru anul 2007. Totodată, rezultatele studiului au relevat o densitate medie la nivel național de 11 exemplare/100 km2.
„Problemele acestei specii trebuie abordate pe baze științifice și toate analizele demonstrează că această specie beneficiază de o stare de conservare favorabilă în România. Specia nu este în pericol, nu scade efectivul, nu sunt zone unde această specie să fie în pericol și tocmai de aceea putem considera că, an de an, acest obiectiv menționat și în planul de acțiune, menționat și ca obligație pentru România ca stat membru UE se îndeplinește. Următorul obiectiv foarte împortant este monitorizarea populației de urs brun la nivel național. Aici sunt înregistrate niste lacune, pentru că din 2016 până în 2022 s- a întâmplat acestu lucru în baza unor studii științifice, nu au fost făcute acele monitorizări anuale sau din 2 în 2 ani sau din 5 in 5 ani, după metoda de monitorizare care era parctic obligatorie”, a declarat ministrul Barna Tánczos.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a aprobat în 2018 planul național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun (Ursus arctos) din România, prin Ordinul nr. 625/2018. Acest plan este un document strategic, pe 10 ani, care stabilește măsuri de acțiune și conservare, în conformitate cu planurile de acțiune pentru specia urs brun, agreate la nivel internațional/European. Totodată, MMAP derulează proiectul “Implementarea planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România”, finanțat prin POIM, în valoare de 10 milioane de euro. Printre obiectivele acestui proiect se numără: menținerea pe termen lung a actualei stări de conservare a populației de urs brun si a habitatului său, monitorizarea și estimarea genetică a populației de urs brun, achiziționarea și instalarea unor sisteme de protecție a animalelor domestice, a culturilor agricole și a bunurilor materiale.
„Până în acest moment, MMAP a achiziționat echipamente pentru genetică animală, acestea fiind instalate în cadrul laboratorului de la Stațiunea ICAS Brașov, a fost recepționată aplicația mobilă compatibilă Android/iOS (GenUrs). De asemenea, au fost achiziționate 10 truse de tranchilizare, care au fost distribuite Gărzilor Forestiere, a fost derulată o primă campanie de recoltare de probe, de aproximativ 1.200 probe, s-a finalizat și studiul de fezabilitate pentru noul centru de ingrijire pentru exemplarele care nu pot fi relocate în natură și s-a demarat campania de conștientizare”, a subliniat ministrul mediului, apelor și pădurilor.
Printre măsurile întreprinse de MMAP pentru îmbunătățirea coexistenței om-urs, demnitarul a amintit OUG 81, intrată în vigoare în 2021 și care a reglementat intervenția imediată împotriva urșilor periculoși pentru a proteja viața umană. La momentul aprobării OUG 81 în Parlament, în luna iulie a anului trecut, a fost extinsă posibilitatea intervenției imediate împotriva urșilor periculoși și în extravilanul localităților.
În ceea ce privește alungările, în 2021 au fost 103 la nivel național, iar în 2022 – 347. În 2023, până la această dată, au fost 21 (fruntașe sunt județele Prahova, Harghita, Brașov, Argeș, Bacău) În cazul relocărilor, au fost 12 în 2021 și 52 în anul 2022 (Harghita și Prahova sunt fruntașe cu 24, respectiv 13). În cazul extragerilor, în 2022 au avut loc 19 la nivel național, față de 6 în 2021, deci un număr triplu al acestora.
„Ordonanța 81 își arată efectele benefice, întrucât nici 5% din intervenții nu sunt de recoltare. Totodată, peste 80% din intervenții sunt intervenții de alungare în 2 ani de zile pe baza acestei OUG și demonstrează că această masură de intervenție imediată poate rezolva probleme punctuale, concrete. Cifrele arată că majoritatea UAT-urilor au folosit această metodă de intervenție imediată in interesul omului, în vederea protejării vieții umane și a bunurilor create de om. Totodată, apelurile la 112 care au sesizat prezența urșilor au crescut foarte mult în anii 2020-2021, ele începând să scadă din 2022, fapt care demonstrează că aceste măsuri funcționează”, a adăugat demnitarul.
Demnitarul a prezentat și programul de finanțare a gardurilor electrice, derulat prin Administrația Fondului pentru Mediu, al cărui ghid de finanțare a fost publicat în Monitorul Oficial la data de 3 aprilie 2023. Programul are un buget de 70 de milioane de lei și vizează protecția speciilor de faună sălbatică, prin instalarea de echipamente sau dispozitive de tipul gardurilor electrice ori a altor mijloace asemănătoare permise de lege, ori prin efectuarea de lucrări specifice în vederea montării de echipamente și/sau dispozitive de tipul gardurilor electrice sau al altor dispozitive destinate reducerii conflictelor om-animal.
În cadrul programului se acordă o finanțare nerambursabilă, reprezentând 100% din valoarea totală a cheltuielilor eligibile, după cum urmează: în cazul persoanelor juridice, maxim 5.000.000 lei pentru autoritățile administraţiei publice centrale sau instituția publică din subordinea autorității administraţiei publice centrale și titularii dreptului de administrare al imobilului proprietate publică, având regim de arie naturală protejată, maxim 1.000.000 lei pentru unitățile administrativ-teritoriale, maxim 500.000 lei pentru celelalte tipuri de persoane juridice. În cazul persoanelor fizice, finanțarea este de maxim 15.000 lei.
Totodată, ministrul mediului, apelor și pădurilor a anunțat pregătirea unui nou ordin de ministru cu măsuri active, care va prevede cotele de prevenție pentru această specie. Astfel, proiectul de ordin stabilește nivelul maxim de intervenție și prevenție în cazul speciei urs brun (Ursus arctos), având ca bază raportul intermediar la Studiul privind estimarea populațiilor de urs, râs și pisică sălbatică din România (Ursus arctos, Lynx lynx şi Felis silvestris), realizat de INCDS Marin Drăcea.
La fundamentarea nivelului de prevenție și intervenție au fost luate în considerare mai multe aspecte, printre care amintim: distribuția spațială a pagubele produse de carnivorele mari în perioada 2015-2022 la nivel de fond cinegetic și județ, situația derogărilor acordate conform ordinelor de ministru emise pentru acordarea de derogări de la măsurile de protecție comparativ cu localizarea situațiilor conflictuale și a pagubelor înregistrate în perioada 2015-2022, la nivel de fond cinegetic, datele colectate din teren de INCDS „Marin Drăcea” împreună cu gestionarii fondurilor cinegetice și reprezentanții agențiilor locale pentru protecția mediului și alți factori interesați.
„Ursul este un animal sălbatic şi toate măsurile trebuie duse în direcţia respectivă. Această specie trebuie protejată în habitatul natural, nu în sat, nu în lanul de porumb, nu în imediata vecinătate a aşezărilor umane, nu lângă om. Habitatul ursului este în pădure, omul trebuie protejat. Un alt aspect foarte important pe care l-am avut în vedere din primul moment este protejarea vieţii umane, care a fost elementul de bază al tuturor proiectelor şi tuturor măsurilor pe care le-am implementat în ultimii 2 ani”, a declarat în încheierea conferinței de presă ministrul mediului, apelor și pădurilor.
Un alt aspect important al acestui ordin este că gestionarii fondurilor cinegetice care vor recolta exemplare în baza derogărilor stabilite prin acest ordin au obligația să recolteze probe biologice de la exemplarele recoltate în vederea realizării unor analize genetice și parazitologice specifice.
