Într-o Europă cu state unde egalitatea de reprezentare de gen este o realitate în guverne, precum Austria, Spania, Franța, Olanda, Suedia sau Finlanda, ne-am fi așteptat ca România să avanseze în anul 2019, nu să regreseze. De pe locul 16 luna trecută în UE, am căzut pe locul 23 la reprezentarea femeilor în guvernul actual, cu doar 3 doamne, de 4 ori mai puține decât în guvernul anterior.
Educația și munca sunt domeniile de care răspund. Atât. După România se așează doar Cipru, Polonia, Ungaria, Grecia și Malta la gradul de reprezentare a genului feminin în guvernele UE. Spre deosebire de noi, Germania sau Bulgaria au guverne din care fac parte doamnele în proporție de 40%.
Pe drept cuvânt, “tichie de mărgăritar lipsește chelbosului”, cum titra Andreea Paul în volumele sale dedicate “Forței politice, economice și civice ale femeilor” în România (Editura Polirom – 2011, 2016, 2018? După un guvern catastrofal, chiar se mai poate pune problema reprezentării echilibrate de gen? Răspunsul este categoric da. Un indicator al standardului calitativ al vieții românilor se numește exact așa: “indicele egalității de gen”. Și nu stăm bine defel. Suntem abia pe locul 25 în rândul celor 28 de state europene în ulrimul raport de profil.
O jumătate din populația acestei națiuni rămâne grav subreprezentată în spațiul public, deși femeile performează în domeniul privat. Reprezentarea doamnelor în domeniul antreprenorial, poziționează România pe locul 9 în lume și, atenție, pe locul 3 în UE, conform ultimului raport al Mastercard Index of Women Entrepreneurs (MIWE). O performanță reală ating româncele nu doar în mediul de afaceri, dar și în spațiul civic unde sunt mai bine de jumătate inițiatoare și coordonatoare de activități non-profit, neguvernamentale, pe scurt de activități civice. De ce nu reușesc să străpungă și plafonul de sticlă politic? Suntem siguri că nu criteriul competenței este cel care duce la inegalitatea actuală de gen în politica românească. Domnii nu sunt nici mai buni, nici mai slabi decât actualele actante politic.
Inegalitatea de gen severă apare, așadar, în politica românească, similare celorlalte standarde calitative sociale de viață, manifestată astfel:
- România se află pe locul 26 din 28 țări UE la capitolul europarlamentari de gen feminin, cu doar o cincime doamne.
- Situația e asemănătoare și în ceea ce privește reprezentarea în Parlamentele Naționale, unde România se află pe locul 25 în UE.
- Iată-ne acum, în luna noiembrie 2019, pe locul 23 în UE din perspectiva reprezentării femeilor în Guverne.
Toate acestea, în condițiile în care Comisia Europeană nu își desemnează echipa până nu se asigură că cel puțin o treime femei însoțesc criteriul competenței. Iar asta se întâmplă deja de mai bine de un deceniu.
În concluzie, în România există discrepanțe majore între potențialul populației de gen feminin și locul ocupat în funcțiile de reprezentare publică și politică. Iată, așadar, o nouă sursă de creștere economică și dezvoltare umană.
