În anul 2026, modificările fiscale aplicabile de la inceputul anului (ex: scăderea plafonului pentru microîntreprinderi la 100.000 euro și creșterea impozitului pe dividende) au implicații profunde pentru mediul de afaceri, în care SRL-urile reprezintă coloana vertebrală a economiei naționale prin ponderea importantă în numărul total de agenți economici. Datele statistice arată că numărul de societăți cu răspundere limitată nou înființate în primul trimestru din 2026 este în scădere față de perioada similară din anul anterior.
În trimestrul I al anului 2026, evoluția numărului de entități juridice (societăți comerciale, PFA, întreprinderi individuale – II și întreprinderi familiale – IF) reflectă o perioadă de reorganizare a mediului de afaceri din România, determinată în principal de schimbările fiscale și de contextul economic general.
Chiar daca per total numărul de înmatriculări din primul trimestru din 2026 îl depășește pe cel din primul trimestru din 2025 cu 15%, înființarea societăților cu răspundere limitată (SRL), în primul trimestru din 2026 a scăzut cu 7% raportat la primul trimestru din 2025. Această evoluție reflectă impactul modificărilor legislative aplicabile din 2026, inclusiv ajustarea regimului microîntreprinderilor și creșterea impozitării dividendelor, care au determinat antreprenorii să caute soluții mai flexibile și mai avantajoase/ușoare de înființare de noi afaceri.
În același timp, se remarcă o creștere substanțială a formelor de organizare independente, precum persoanele fizice autorizate (PFA), întreprinderile individuale (II) și întreprinderile familiale (IF). Numărul de PFA-uri înmatriculate în primul trimestru din 2026 a fost cu 71% mai mare decat în perioada similară din 2025, acestea devenind opțiuni tot mai atractive pentru desfășurarea activităților în domenii precum servicii profesionale, IT și consultanță, datorită flexibilității operaționale și a unei structuri fiscale adaptabile.
Un fenomen important observat în primul trimestru al anului este creșterea numărului de radieri și suspendări, în special în rândul entităților cu activitate redusă sau inexistentă. Această dinamică sugerează un proces de consolidare a mediului de afaceri, prin eliminarea structurilor neperformante și orientarea către modele sustenabile.
Statisticile comunicate de Registrul Comerțului au ajutat la analiza evoluției numărului de firme, ținând cont de firmele înmatriculate, precum și de firmele suspendate, dizolvate și radiate pentru trimestrul 1 din anul 2026.
Analizând numărul total de înmatriculări și numărul total de suspendări, dizolvări și radieri pentru perioada ianuarie – martie 2026, putem observa că:
– în luna ianuarie 2026 au fost înmatriculați 11.075 de agenți economici și 13.761 au fost suspendați, dizolvați și radiați
– În luna februarie 2026 au fost înmatriculați 13.139 de agenți economici și 13.258 au fost suspendați, dizolvați și radiați
– în luna martie 2026 au fost înmatriculați 14.429 de agenți economici și 15.609 au fost suspendați, dizolvați și radiați
Se poate observa că în trimestrul 1 din anul 2026, numărul de firme înmatriculate este mai mic în comparație cu numărul celor suspendate, dizolvate și radiate de la lună la lună.
Totalul agenților economici inființați în primele 3 luni ale anului 2026 a fost de 38.643 (din care 17.399 PFA-uri, II și IF și 21.244 SRL-uri și SA-uri), iar numărul celor care au părăsit piața a fost de 42.628, rezultând o scădere de 3.985 de societăți, PFA, II, IF.
În perioada ianuarie – martie 2026, cele mai multe radieri au avut loc la firmele din sectoarele: Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; Transport şi depozitare; Alte activităţi de servicii; Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice.
Analizând firmele care au fost dizolvate în trimestrul 1 din anul 2026, putem observa că cele mai multe dizolvări de firme au avut loc în Bucuresti, fiind în creștere cu 39,56% față de trimestrul 1 din anul 2025, dar și în județele Cluj, Ilfov și Timiș s-a înregistrat un număr mare de dizolvări. Codurile CAEN cele mai afectate sunt: Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; Telecomunicaţii; activităţi de programare şi de consultanţă în tehnologia informaţiei; alte servicii informaţionale; Transport şi depozitare.
IMM România atrage atenția că preferința antreprenorilor către PFA, ca formă de organizare a afacerii, este mai ușor de gestionat la înființare și implică costuri mai mici, dar, pe termen mediu și lung, limitările legale și tipul de răspundere pentru acest mod de organizare se pot dovedi dezavantajoase.
Această tendință arată necesitatea măsurilor de sprijinire a societăților cu răspundere limitată, de la simplificarea înființării sau modificării statutelor, până la măsuri active din partea tuturor autorităților prin oferirea de asistență și reducerea birocrației în relația cu instituțiile publice.
