În România, jocurile de noroc la distanță (on-line) s-au desfășurat fără monitorizarea, supravegherea și controlul Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN). Auditul Curții de Conturi la ONJN a constatat diferențe de taxe de autorizare de zeci de milioane de lei, sume care nu au fost declarate și achitate la bugetul statului.
De la înființarea sa1 și până în prezent, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) nu a monitorizat și nu a controlat niciodată activitatea organizatorilor de jocuri de noroc la distanță (on-line) și nu și-a îndeplinit atribuțiile legale precum analiza datelor stocate de organizatorii de jocuri sau verificarea exactității raportărilor periodice ale acestora. Lipsa controlului și a monitorizării operatorilor de jocuri de noroc la distanță de către entitatea responsabilă cu supravegherea acestor activități a fost constatată de Curtea de Conturi cu prilejul misiunii de audit de conformitate efectuate, anul trecut, la ONJN. Perioada supusă auditului a fost anul 2023, respectiv intervalul 2019-2023 pentru activitățile de autorizare și monitorizare a jocurilor de noroc la distanță.
În cadrul misiunii, auditori publici externi au constatat numeroase abateri în activitatea Oficiului. O consecință importantă a acestor abateri o reprezintă nerealizarea veniturilor bugetului statului la un nivel corespunzător potențialului de colectare de la acest domeniu de activitate economică.
Conform raportului de audit, ONJN a permis licențierea operatorilor de jocuri de noroc la distanță și, ulterior, desfășurarea activității acestora, fără îndeplinirea condiției legale de a furniza Oficiului câte un terminal (sistem electronic alcătuit din sistemul hardware și/sau sistemul software) cu acces securizat, situat la ONJN, care să permită acces neîntrerupt, securizat, de la distanță, la serverul în oglindă și la serverul de siguranță, situat pe teritoriul României, inclusiv la baza de date de pe serverul central pentru a pune la dispoziție informațiile cu privire la jocurile și participanții care intră sub incidența prevederilor legale privind jocurile de noroc.
Din analiza efectuată de Curtea de Conturi asupra Declarațiilor lunare din perioada 2019-2023, depuse de organizatorii de jocuri de noroc la distanță la ONJN, s-a constatat faptul că reprezentanții Oficiului, cu atribuții în monitorizarea nivelului taxelor de autorizare, nu au asigurat o minimă verificare a declarațiilor formulate de organizatorii de jocuri.
Astfel, din aplicarea procentului legal al taxei de autorizare asupra veniturilor declarate de organizatorii de jocuri de noroc la distanță și compararea rezultatului obținut cu taxele de autorizare declarate lunar, Curtea de Conturi a constatat diferențe de taxă de autorizare care nu au fost declarate și achitate la bugetul statului (venituri suplimentare) în sumă totală de 78.863.222 lei (66.266.989 lei aferentă anul 2022 și de 12.596.233 lei aferentă anului 2023), la care se adaugă accesorii calculate până la data de 20 decembrie 2024 în sumă totală de 37.182.427 lei (dobânzi de întârziere în sumă de 7.436.485 lei și penalitate de nedeclarare în sumă totală de 29.745.942 lei) în baza prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.
Curtea de Conturi a constatat că ONJN nu a analizat niciodată indicatorii activității desfășurate de organizatorii de jocuri de noroc la distanță, comunicați prin Declarațiile lunare depuse de aceștia, comparativ cu datele existente în terminalele ce ar fi trebuit puse la dispoziția ONJN de organizatorii de jocuri de noroc, potrivit prevederilor legale.
Din analiza auditorilor asupra datelor conținute în declarațiile lunare au rezultat o serie de neconcordanțe care, potrivit atribuțiilor legale, ar fi trebuit investigate de structurile de specialitate din cadrul ONJN (Direcția de monitorizare și Direcția de control).
Riscurile care ar fi trebuit analizate de ONJN sunt generate în principal de faptul că marea majoritate a operatorilor de jocuri on-line sunt înregistrați în Malta, care impune, începând din luna aprilie 2021, un nivel minim al RTP (Return to player)2 de 85%, în scădere de la 92% în perioada anterioară, iar organizatorii de jocuri de noroc la distanță pot ajusta procentul premiilor acordate jucătorilor prin setarea la diferite niveluri a RTP a jocurilor puse la dispoziția jucătorilor. Potrivit raportului de audit, riscul fiscal neinvestigat/neanalizat de ONJN se poate materializa printr-o diferență de taxă lunară de autorizare ce poate rezulta în situația în care venitul/câștigul real al organizatorului de jocuri de noroc (GGR) nu este de 4% din totalul mizelor jucate, cât rezultă din declarațiile lunare depuse (GGR 4%=100%-RTP 96%), ci unul mai mare, de peste 8% din totalul mizelor jucate (adică de aproximativ două ori mai mare).
Riscul de setare de către organizatori a unor valori diferite a RTP la jocurile online, în fapt mai mici decât cele declarate și calculate pe baza indicatorilor din Declarațiile lunare depuse de organizatorii de jocuri de noroc la distanță poate determina:
– o potențială diferență de taxă de autorizare nedeclarată de până la 1,8 miliarde lei în anul 2023;
– o potențială diferență de taxă de autorizare nedeclarată de până la 1,2 miliarde lei în anul 2022;
– o potențială diferență de taxă de autorizare nedeclarată de până la 0,1-0,6 miliarde lei, anual, în perioada 2019-2021.
Pe lângă abaterile constatate în ceea ce privește activitatea de monitorizare a jocurilor de noroc de la distanță, în cadrul auditului au fost identificate neconformități și pentru alte activități din competența ONJN, ca de exemplu:
- în perioada 2014-2023 nu au fost efectuate acțiuni de control la operatorii economici care desfășoară activități de jocuri de noroc la distanță în ceea ce privește verificarea privind evidențierea, declararea și virarea la buget a taxelor specifice jocurilor de noroc la distanță, precum și privind cuantumul garanției în vederea acoperirii riscului de neplată a obligațiilor față de bugetul consolidat al statului.
- în anul 2023, activitatea de supraveghere și control a ONJN s-a desfășurat fără a avea la bază un plan anual de control aprobat.
- activitatea Serviciului Promovare Joc Responsabil, structura cu atribuții specifice din cadrul ONJN, se limitează doar la colectarea veniturilor proprii fără a fi inițiate și derulate activități și programe conform scopului pentru care a fost înființată această activitate: prevenirea dependenței de jocuri de noroc, protecția minorilor sau a altor grupuri vulnerabile.
Întrucât, cu prilejul auditului la ONJN s-au constatat abateri de conformitate care, luate individual sau cumulat, sunt deopotrivă semnificative și generalizate, a fost formulată concluzie contrară. Curtea de Conturi a transmis Oficiului o serie de recomandări, cu scopul remedierii abaterilor constatate. Dintre acestea, menționăm:
- măsuri concrete pentru actualizarea procedurilor operaționale ce vizează activitatea de autorizare a jocurilor de noroc;
- intrarea în legalitate a activității ONJN în privința asigurării accesului neîntrerupt, securizat, de la distanță, la serverele situate pe teritoriul României, inclusiv la bazele de date de pe serverele centrale ale organizatorilor respectivi;
- măsuri operative care să conducă la inițierea și finalizarea în regim de urgență a unor misiuni de control la operatorii de jocuri de noroc la distanță care să vizeze perioada de prescripție a obligațiilor fiscale asupra cărora ONJN are competență legală, astfel încât să fie avute în vedere cel puțin riscurile prezentate în raportul de audit, respectiv aspectele ce vizează diferențele de taxă de autorizare care nu au fost declarate și achitate la bugetul statului;
- analizarea cauzelor care au determinat neîndeplinirea atribuțiilor de monitorizare și dispunerea de măsuri operative care să conducă la înlăturarea acestor cauze;
- măsuri pentru revizuirea procedurilor operaționale aferente activității de supraveghere și control.
Având în vedere aspectele constatate în legătură cu realizarea defectuoasă a activității de monitorizare a jocurilor de noroc la distanță, Curtea de Conturi analizează posibilitatea sesizării organelor de urmărire penală.
Raportul de audit de conformitate privind activitatea de autorizare, monitorizare și controlul jocurilor de noroc desfășurată de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc poate fi accesat pe site-ul instituției (www.curteadeconturi.ro)
[1] Prin OUG nr.20/2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc
[2] Return to Player (RTP) este un termen folosit în jocurile de noroc și jocurile online pentru a se referi la procentul sau premiile care vor fi returnate unui jucător în funcție de fondurile depuse inițial în timpul jocului. Return to Player este una dintre modalitățile de a atrage jucători. Indicatorul se calculează pe perioade mari de timp (de regulă 1 an). România nu impune o valoare minimă a acestui indicator, însă alte state europene stabilesc niveluri minime de 92%, 90%, 87% sau chiar 85%. Pe cale de consecință, GGR – veniturile/câștigurile organizatorilor înregistrează valori de 8%, 10%, 13% sau chiar 15% (diferența până la 100%) din totalul mizelor jucate.
Asta este ! Traim in Romania ! Pana la urma ONJN nu este vinovat; de ce sa-si bata capul , daca salariile ,orisicum, merg ! Deci, principalii vinovati sunt cei care au permis sa se intample asa ceva, cei care trebuiau sa monitorizeze , activitatea acestui Oficiu , dar nu au facut-o ! Ce se va intampla mai departe ? Nu stiu , dar banuiesc , ca totul va fi ingropat si se va termina cu cantec , joc si voie buna ! Imi doresc sa ma insel , dar nu prea cred ! Ma rog , poate se va face un „Plan de Masuri” extraordinare , menit sa duca la indreptarea lucrurilor si la cresterea eficientei ONJN (sic! !) Ce…ne jucam ? Vivat !