Ludovic Orban s-a prezentat luni, în Parlament, la „Ora Guvernului”, unde a vorbit despre maniera în care autoritățile au gestionat criza COVID-19 și efectele sale, dar și despre strategia de răspuns pentru perioada următoare.
Orban a urmat punct cu punct discursul șefului lui direct, Klaus Iohannis, care a „demitizat” criza economică generată de coronavirus: „Cea mai mare parte a companiilor din România, a domeniilor de activitate au rămas în funcțiune. Cea mai bună dovadă pentru acest lucru o puteți vedea din date, iar datele arată că pe primul trimestru România a înregistrat cea mai mare creștere economică.”
„De asemenea, veți vedea și din datele de pe trimestrul II, comparativ cu alte țări, că situația economică în România este departe de a fi atât de gravă cum încearcă unii să o prezinte. Nu am oprit niciun șantier, iar lucrul acesta se vede în structura creșterii economice, pentru că în structura creșterii economice, în timp ce am înregistrat scăderi ale anumitor domenii de activitate, menținerea creșterii economice s-a datorat finanțării construcțiilor, în special construcțiile care sunt finanțate de la buget. Atât investițiile publice, care au fost susținute de la bugetul de stat, cât și investițiile din PNDL, cât și investițiile de la nivel local.”, a mai spus Orban.
Într-un moment de sinceritate, Orban a recunoscut ca habar nu are despre ce sume vor intra în economie: „Toată lumea vorbește de cifre. Câte miliarde se bagă. Încă nu am prezentat o cifră, pentru că aș fi lipsit de responsabilitate, atât timp cât nu știu foarte clar pe ce resurse putem conta, de la nivelul UE, indiferent că ele sunt sub forma coronabond sau că sunt sub alte forme. Când o să avem o estimare a resurselor financiare de care dispunem, fiți convinși că o să vă spun foarte clar care sunt resursele financiare și pe ce se duc banii respectivi.”
Pentru Cîțu restaurantele nu au fost închise
Și Florin Cîțu a lăudat singur „performanțele” extraordinare ale Guvernului Orban: „În primul trimestru, de acum este clar că ceea ce a făcut Guvernul a avut un efect pozitiv pentru întreaga economie. Datele reale, ce a publicat INS, arată o creștere economică în primul trimestru de 0,3%, față de trimestrul IV, dar aici trebuie să ne uităm la context. Analiștii estimau o contracție economică de -0,9 pe primul trimestru, deci o diferență de 1,2 puncte procentuale, și să ne uităm în Europa, unde România și încă două țări mai sunt pe creștere economică. Deci suntem într-un context de criză economică globală – să nu uităm acest lucru – o criză nemaiîntâlnită, cea mai mare criză pe care am văzut-o noi de când înregistrăm date, și România a reușit în primul trimestru să rămână pe creștere economică”.
„Sunt mai mulți factori acolo care au lucrat, un pic faptul că nu am închis niciodată toată economia – de exemplu, în România, șantiere au fost deschise, restaurantele nu au fost închise, ci au putut să facă acele livrări. Au fost locuri care au rămas deschise, ceea ce a ajutat foarte mult pe lângă măsurile active. Am lăsat în economie 10 miliarde de lei în martie, am început plata șomajului tehnic etc”, a adăgat Cîțu.