Cele două concepte, Orașe Inteligente și Sate Normale, nu se exclud. Sunt complementare. Ele ar trebui să stea la baza unei coerente Strategii de Țară. S-au făcut câţiva pași importanţi, mai ales în domeniul orașelor. Nu se poate contesta acest lucru. Există așteptări, dovadă stând implicarea activă a mișcării neguvernamentale RePatriot: ”Românii plecați se vor întoarce într-o Românie a orașelor curate și inteligente unde să-ți placă să locuiești. Tehnologia și principiile solide ne vor permite să dezvoltăm țara pe care ne-o dorim pentru noi și copiii noştri. Tehnologiile legate de cloud, IoT, cognitive computing, big data pot aduce beneficii uriașe cetățenilor, turiștilor, companiilor și administrației”– se menționează pe site-ul RePatriot. Aceeași abordare par să aibă și oficialii guvernamentali și este bine să fie așa deoarece Orașul Inteligent nu este un moft, nu este modă, ci este o necesitate de necontestat. Însă mediul urban și cel rural nu trebuie separate, ci dezvoltate în același ritm și filosofie. Desigur, suntem departe, chiar prea departe, de Smart Village, dar măcar să atingem ținta de Sat Normal. Conectarea și înregistrarea în Spațiul Privat Virtual pentru plata facilă a taxelor și impozitelor nu schimbă cu nimic imaginea spațiului rural. Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică sunt îngrijorătoare. În privința tenologiei, chiar dacă situația este destul de modestă în mediul rural, 77% din totalul gospodăriilor având posibilitatea de a se conecta la internet, conform Eurostat, peste 24 la sută din cele peste 8 milioane de locuințe nu au baie sau toaletă în casă. 38% din școlile din mediul rural au grupuri sanitare situate în curte fără apă curentă și fără canalizare. Vorbim despre mobilitate? Statistica ne arată că 29,9%, mai exact 25.951 de kilometri, din totalul drumurilor publice sunt pietruite aude pământ. Și acelea proaste și neîngrijite. 33,4% din lungimea drumurilor modernizate şi 40,9% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită. Despre ce să mai vorbim? Sistemul sanitar din mediul rural pare să existe doar pe hârtie când vorbim despre dispensare și unități de spializare. Personalul medical? Din totalul medicilor, aproximativ o cincime sunt medici de familie, aproape două treimi dintre aceştia desfăşurându-și activitatea în mediul urban. În anul 2020, la fel ca în anul precedent, discrepanţele pe medii de rezidenţă privind asigurarea populaţiei cu personal medical sunt evidențiate de numărul mai mare de locuitori (aparținând populației rezidente) care au revenit unui cadru medico-sanitar, astfel: în mediul rural au revenit de peste 9 ori mai mulți locuitori unui medic (de 1,6 ori mai mulți locuitori unui medic de familie), de 6,4 ori mai mulţi locuitori unui medic stomatolog și de aproape 4 ori mai mulți locuitori unui farmacist, față de mediul urban.Acestea sunt condițiile de trai pentru un Sat Normal în anul 2021 pe care îl dorim în viitor Smart Village? Starea educației derivă din cele menționate mai sus.
Putem spune, cu regret, că persoanele vârstnice s-au obișnuit și nu își mai pun speranțe în viitor. Dar copiii? Datele Rapoartelor realizate de Organizația Salvați Copiii te înspăimântă. ”Deși principiul interesului superior al copiilor este bine definit juridic, situația copilului în România rămâne una critică, cu peste o treime dintre copii trăind sub pragul sărăciei, cu un clivaj cronic între urban și rural în ceea ce privește drepturile de bază – sănătate, educație, viață – și un abandon școlar care își pune amprenta asupra dezvoltării societăţii”- se arată în ultimul Raport realizat de Organizația Salvați Copiii România și Avocatul Poporului. Imaginea surprinsă în Raport?: 21,5% dintre copiii români trăiesc în deprivare materială severă și peste 32% trăiesc sub pragul de sărăcie; Peste 150.000 de copii merg seara la culcare flămânzi, iar statistica include doar copiii care trăiesc în mediul rural. 3% dintre copii spun că se culcă flămânzi în fiecare seară și încă 5% uneori. Are rost să continuăm cu alte exemple care să ne arate adevărata față a satului românesc? Datele se cunosc, dar decidenții par, mai degrabă, să ne ofere planuri de dezvoltare din „cuțite și pahare”, iar rezultatele nu miră. Trebuie să îngrijoreze în mod real și chiar să se facă ceva pentru a aduce la normalitate mediul rural românesc. Abia atunci o să vorbim despre Smart Village. Chiar este așa de greu să atingem o țintă obligatorie pe care să o denumim în trendul existent de viziune a dezvoltării, Normal Village?