Directiva Copyright care intră astăzi la vot în plenul Parlamentului European va schimba regulile în Europa şi va aduce anumite limitări în ceea ce priveşte utilizarea liberă a internetului dacă va fi aprobată. Vă prezentăm în cele ce urmează cum ar afecta două articole ale Directivei europene utilizatorii de internet din România.
Parlamentul European ar putea lua astăzi o decizie în ceea ce privește Directiva Copyright, care se pregăteşte de câţiva ani. Va fi supus votului în plen acordul provizoriu la care s-a ajuns în februarie asupra noilor reguli privind drepturile de autor pe internet.
După trei ani de negocieri intense între Parlamentul European şi statele membre, acordul provizoriu prevede aplicarea şi în mediul online a drepturilor şi obligaţiilor legislaţiei privind drepturile de autor. Noile reguli oferă posibilitatea autorilor şi editorilor de presă de a negocia drepturile de autor cu platforme de internet precum YouTube şi agregatori de ştiri ca Google News sau Facebook, potrivit Agerpres.
Există temeri că noile prevederi vor conduce la limitarea internetului. Două articole din viitoarea directivă sunt controversate. Unul se referă la aşa-zisa „taxă pe link“. Adică publicaţiile de ştiri ar urma să primească bani de la oricine foloseşte o porţiune dintr-un articol, şi acel articol trebuie şi licenţiat pentru a putea fi folosit. Inclusiv cine deţine un blog trebuie să licenţieze folosirea titlului unei ştiri, informează scena9.ro, într-un articol despre Directiva Copyright publicat zilele trecute, exemplificând că „Facebook s-ar putea să nu te lase să dai share la un articol pe wall-ul tău fiindcă nu ai plătit licența“. Sau, dacă te va lăsa, link-ul va fi gol, fără fotografie, titlu şi fără descrierea lui.
Un al doilea articol controversat din Directivă ar obliga orice platformă online (Youtube, Instagram etc.) să introducă nişte filtre prin care să se asigure că nimic de pe site nu încalcă drepturile de autor. Adică, vor apărea sisteme automatizate care decid ce poate fi urcat pe un site şi ce nu poate, în sensul că acel sistem va compara absolut orice postare cu baza sa de date şi va bloca orice încărcare pe site, dacă acel conţinut este similar cu altul existent. Sistemul ar filtra orice fotografie, video sau text, înainte de a fi urcat pe un site sau pe un blog. Specialiştii spun că aceste filtre ar duce la multă cenzură pe internet.
Directiva ar putea complica postările pe internet
Directiva Copyright care este supusă astăzi votului în plenul Parlamentului European este una dintre cele mai controversate directive dezbătute în ultima perioadă în Parlamentul European. Într-o întâlnire organizată săptămâna trecută la Bruxelles între jurnalişti din presa locală şi europarlamentari români, au fost câţiva europarlamentari care au explicat cum Articolul 13 din respectiva Directivă ar afecta foarte multe companii private, providerii de internet şi pe alţii. „Una dintre directivele controversate este Directiva privind copyright-ul, unde s-a ajuns la o înţelegere între raportorul din Parlamentul European şi Consiliul Uniunii. Tot nu s-a rezolvat problema răspunderii providerilor de internet pentru lucruri care nu le pot fi imputate sau pe care nu au cum să le controleze. Providerii sunt obligaţi să îşi seteze nişte filtre de cenzură pe care nu şi le pot permite. Deci întreprinderile care abia acum apar nu îşi vor putea permite să respecte aceste reguli. Categoric, îşi vor putea permite giganţii, platformele mari etc. E o problemă uriaşă ce vrei să protejezi: protejezi drepturile creatorilor care trebuie să primească o remuneraţie adecvată, pentru că operele lor sunt pe marile platforme on-line, ori protejezi libertatea internetului – fiind afectați numai utilizatorii europeni. Directiva nu ar afecta nici utilizatorii din Rusia, nici pe cei din China, nici din Africa etc. Aceasta rămâne o temă controversată“, a precizat europarlamentarul Renate Weber.
Vor fi protejate articolele de presă?
Susţinătorii textului viitoarei Directive Copyright sunt de părere că vor fi protejaţi autorii din mass-media. Întrebată cum va fi tratată de directivă problema preluării de articole din presa scrisă, Renate Weber a precizat: „Cei mai mari lobby-işti europeni pe această temă sunt publisherii germani, pentru că ei îşi permit să investească în diverse investigaţii şi, din cauza lobby-ului lor fantastic, Germania, care s-a opus constant limitării libertăţii internetului, de data aceasta a fost de acord cu textul aşa cum a fost redactat, chiar dacă nu rezolvă problema drepturilor de autor. În ultima săptămână, au fost mari demonstraţii în Germania şi s-au anunţat noi proteste mari în Germania. Eu nu voi vota Directiva. Am făcut şi un amendament să se retragă articolul 13, cel care îi obligă pe providerii de internet să îşi seteze filtre proprii pentru a controla conţinutul a tot ce se publică prin intermediul serviciilor lor“.
Probleme juridice?
Sunt voci care susţin că o asemenea legislaţie ar apărea pentru a reduce influenţa în Europa a giganţilor Facebook şi Google, care au foarte mulţi utilizatori pe bătrânul continent. Însă rămâne de văzut cum se va aplica această directivă.
Europarlamentarul Norica Nicolai a precizat, săptămâna trecută, la Bruxelles, că „Directiva Copyright ar putea ridica probleme juridice privind respectarea principiului teritorialităţii. De exemplu, este vorba despre firmele care nu au sediul pe teritoriul Uniunii Europene. Este imposibil să obligi Google şi Facebook, care au sediul în SUA, să aplice regulile acestea pe teritoriul Uniunii Europene“.
Unele firme din IT ar fi grav afectate de Directiva Copyright
Directiva Copyright ar afecta şi firme din sectorul IT. Iată în ce fel. „Orice firmă de IT care deţine platforme publice, unde oamenii pot să îşi încarce munca lor (poze, muzică, video-uri, filme), va fi afectată de această lege. De exemplu, un blog care permite critici şi încărcare de poze, muzică sau filme va fi afectat atâta timp cât este o firmă privată ce deţine blogul şi constituite activitate financiară pe baza blogului. Un alt exemplu: dacă firma de IT îşi face activitate de marketing pe Facebook/Twitter şi orice platformă on-line care câştigă financiar de pe urma marketing-ului firmei de IT, ce încarci pe acea platformă va fi supus unui posibil filtru pentru drepturi de autor, indiferent dacă deţii licenţă sau material unic. Posibilele filtre sunt tehnice, nu ţin cont de legi. O firmă de IT care îşi construieşte afacerea pe baza softurilor deschise (gratis) şi libere va fi afectată pe deplin, ca de exemplu firma susţinătoare a proiectului din care fac parte. Noi suntem afectaţi în mod direct, deoarece deţinem platforme publice unde oamenii pot contribui programativ şi public. Noi, ca firmă de IT, trebuie să filtrăm miliarde de linii de cod programativ, să fim siguri de faptul că nu încălcăm drepturi de autor, ori acest lucru este imposibil, fizic şi financiar vorbind, cu o firmă de două persoane, cu activitate mai mare de trei ani (articolul 13 din directivă)“, a precizat Ştefan Cristian Brînduşa, de la o firmă de IT.
Un alt exemplu, o firmă de IT care deţine o platformă publică de ştiri. Acea platformă va fi supusă articolului 11, prin care orice text public sau secvenţă publică pe care o copiază de la agenţii de ştiri va necesita achiziţionarea de licenţă de la agenţia de ştiri respectivă. Articolul 11 din viitoarea directivă împuterniceşte agențiile de ştiri false, în opinia specialistului IT citat. Agențiile de „fake news“ (ştiri false) servesc conţinut unic şi fără să fie copiat de la alte agenţii, conţinut imaginar, practic. O firmă care deţine o astfel de agenţie de ştiri va fi împuternicită şi liberă să-şi extindă influenţa în UE.
De remarcat că firmele de IT care nu deţin platforme publice unde consumatorii pot să îşi spună păreri sau să încarce poze, filme, cod programativ nu sunt afectate de directivă.
Conţinutul site-urilor va fi greu de filtrat
În cazul în care firmele nu îşi permit filtre pentru a verifica întregul conţinut, atunci sunt nevoite să încheie contracte directe cu deţinătorii drepturilor de autor, lucru care iarăşi este dificil de realizat. „Efectele negative există în mod direct în articolele 11 şi 13, fiind şi foarte clare: filtrarea conţinutului site-urilor publice. Nu există vreo metodă sau vreo cale prin care să opreşti filtrarea conţinutului decât prin contracte explicite cu toţi deţinătorii de drepturi de autor“, a mai spus Ştefan Cristian Brînduşa.
În concluzie, firmele mici de IT sau startup-urile nu vor putea susţine astfel de filtre. În acest mod ar fi distrusă competitivitatea la nivel microeconomic şi vor supravieţui doar cei care îşi vor permite astfel de filtre, în piaţa digitală europeană, este de părere specialistul IT.
DECLARAŢIE:
„Noi suntem afectaţi în mod direct, deoarece deţinem platforme publice unde oamenii pot contribui programativ şi public. Noi, ca firmă de IT, trebuie sa filtrăm miliarde de linii de cod programativ, să fim siguri de faptul că nu încălcăm drepturi de autor, ori acest lucru este imposibil, fizic şi financiar vorbind, cu o firmă de două persoane, cu activitate mai mare de trei ani (articolul 13 din Directivă)“, a declarat Ştefan Cristian Brînduşa, reprezentant firmă IT