Începând de miercuri, 20 aprilie, parlamentul Finlandei dezbate aderarea la NATO, cu scopul de a se proteja mai bine împotriva unei eventuale agresiuni ruse. Decizia de a adera la Alianța Atlantică, spun surse parlamentare finlandeze, pare să intervină ”destul de rapid: în câteva săptămâni, nu câteva luni”, așa cum de altfel a declarat și lidera social-democrată finlandeză, Sanna Marin, săptămâna trecută.
Multă vreme divizaţi în ceea ce privește poziția față de invadarea Ucrainei, cei 200 de membri ai parlamentului finlandez sunt în momentul de față în situația în care o mare parte dintre ei vor să voteze în favoarea aderării la NATO. Cei care până acum au fost contra așteaptă dezbaterile înainte de a lua o decizie. O nouă ”Cartă albă” a fost remisă de guvern parlamentarilor, în care se subliniază că numai o aderare la NATO poate permite Finlandei să beneficieze de ”umbrela” celebrului articol 5 privind apărarea colectivă. Chiar dacă a rupt cu neutralitatea la sfârșitul războiului rece și o dată cu aderarea la Uniunea Europeană, Finlanda nu este la ora actuală decât ”partener” al NATO. ”Carta albă” mai sus menţionată subliniază că, pentru Finlanda, care are o frontieră de 1300 km cu Rusia, aderarea la Alianța Atlantică induce o ”descurajare mult mai mare” împotriva unui atac din partea vecinului rus. ”Este foarte probabil” ca Finlanda să devină candidat, a declarat zilele trecute ministrul finlandez de Externe, dna Tytti Tuppurainen.
Două treimi dintre finlandezi sunt în favoarea aderării la NATO
Recente sondaje de opinie sugerează că aproape două treimi din cei 5,5 milioane de finlandezi sunt deja în favoarea aderării la NATO, de trei ori mai mulți decât înaintea invadării Ucrainei de către ruși. Moscova încearcă să descurajeze această evoluție a Finlandei, încurajată în același timp de membrii NATO să grăbească adoptarea deciziei de aderare. Referindu-se la Finlanda și Suedia, purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a atras recent atenția că statutul de membru al NATO ”nu întărește securitatea națională”, aceste două țări ajungând în prima linie a NATO cu adversarul, și ”poate avea consecințe serioase pentru relațiile noastre bilaterale și pentru arhitectura securitară europeană în ansamblu”. Suedia, țară care nu a mai fost în război de circa două secole, are și ea în vedere aderarea la NATO, dar decizia sa pare să depindă de cea de la Helsinki.
