Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a participat la reuniunea extraordinară a Consiliului Afaceri Externe/CAE, care a avut loc la Bruxelles.
Reuniunea a avut drept scop abordarea efectelor ample și multidimensionale ale agresiunii militare ilegale, neprovocate și nejustificate a Rusiei împotriva Ucrainei, în continuarea discuțiilor liderilor europeni de la Consiliul European/EUCO din 24 februarie 2022, stabilirea reacțiilor ferme și rapide ale UE împotriva Rusiei, inclusiv adoptarea unui pachet substanțial, robust și cuprinzător de sancțiuni la adresa Rusiei.
Astfel, liderii europeni au convenit, cu prilejul Consiliului European de ieri, la care a participat și Președintele României, Klaus Iohannis, adoptarea de măsuri restrictive suplimentare care să impună consecințe masive și severe asupra Rusiei, precum și un nou pachet de sancțiuni individuale și economice asupra Belarus.
Cu prilejul reuniunii extraordinare, a avut loc și un schimb de opinii cu ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba.
Ministrul român de externe a reiterat solidaritatea cu Ucraina și sprijinul pentru independența și integritatea teritorială a acestui stat și a reafirmat condamnarea fermă a agresiunii militare a Rusiei, care constituie o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a principiilor fundamentale care stau la baza ordinii internaționale bazate pe reguli. A arătat, de asemenea, că, în conformitate cu dreptul internațional, Belarus este la rândul său responsabil de agresiune la adresa Ucrainei prin oferirea teritoriului său în sprijinul agresiunii militare a trupelor ruse. A solicitat UE să continue să ceară nerecunoașterea așa-ziselor republici din estul Ucrainei, subliniind existența în dreptul internațional a unei obligații de a nu recunoaște situații ilegale.
Având în vedere gravitatea situației cu care se confruntă Ucraina și care are un impact major asupra întregii securități euroatlantice, ministrul român de externe a accentuat nevoia menținerii poziției ferme a UE față de agresiunile inacceptabile ale Rusiei.
De asemenea, a subliniat importanța de a readuce în atenția activă a UE problematica conflictelor prelungite din regiunea Mării Negre, pe care ministrul Aurescu a adus-o pe agenda curentă a CAE anul trecut, cu sprijinul a încă 10 omologi europeni, demers urmat de dezbaterea din luna mai de la CAE informal de la Lisabona, urmată la rândul său de turneul ministrului român al afacerilor externe împreună cu colegii austriac și lituanian, cu prezentarea ulterioară de concluzii și propuneri concrete. Ministrul Aurescu a arătat că actuala criză de securitate, agravată de Rusia printr-o agresiune armată pornind tocmai de la un conflict prelungit – cel din estul Ucrainei – arată foarte clar oportunitatea și necesitatea inițiativei României, care trebuie continuată de CAE.
În cadrul reuniunii, miniștrii afacerilor externe au adoptat formal pachetul de sancțiuni suplimentare la adresa Federației Ruse, în baza acordului politic al liderilor europeni, exprimat cu ocazia reuniunii extraordinare a Consiliului European din ziua precedentă.
Referitor la sprijinul UE oferit Ucrainei, ministrul român de externe a arătat că este important ca UE să răspundă nevoilor imediate ale Ucrainei, în situația actuală, transmise de aceasta în cadrul Mecanismului european pentru situații de urgență, și a informat că România a oferit un prim sprijin umanitar, constând în materiale medicale.
Ministrul român de externe a pledat în favoarea unui sprijin al UE, în actualele circumstanțe, și pentru ceilalți parteneri estici, în special R. Moldova și Georgia, a căror reziliență trebuie consolidată. A arătat că este esențială transmiterea unui mesaj puternic de susținere a suveranității și integrității teritoriale ale celor două state, concomitent cu susținerea oferită Ucrainei.
A insistat asupra evaluării, la nivelul Serviciului European de Acțiune Externă și al Comisiei Europene, a măsurilor disponibile pentru acordare de asistență tehnică și financiară, pentru a crește reziliența acestora și pentru a sprijini eforturile Republicii Moldova, atât în ceea ce privește gestionarea refugiaților ucraineni, cât și a unei eventuale noi crize energetice.
A informat cu privire la sprijinul României pentru evacuarea cetățenilor din state membre, dar și din state terțe aflați în Ucraina, prin facilitarea tranzitului prin țara noastră.
A propus spre reflecție ideea creării unui fond special dedicat gestionării situației refugiaților în contextul prezentei crize, dacă va fi necesar.
