Comunicat de la Biroul de presă al Parlamentului European
În dezbaterea anuală privind starea UE, deputații și președinta von der Leyen au discutat despre activitatea Comisiei din ultimul an și cele mai urgente provocări cu care se confruntă UE.
În deschiderea dezbaterii, președinta Parlamentului, Roberta Metsola, a declarat: „Uniunea noastră a progresat întotdeauna, deoarece oamenii au fost dispuși să facă un salt atunci când situația le-a cerut-o și să transforme incertitudinea în posibilitate. Cetățenii se așteaptă la o Uniune care să facă mai mult pentru a-i proteja, a-i sprijini și a se lupta pentru ei – în ceea ce privește securitatea, competitivitatea, locuințele la prețuri accesibile, locurile de muncă de calitate, clima și frontierele. Ei doresc o Europă care stă cu mândrie pe propriile picioare și își apără valorile. Este momentul pentru curaj, ambiție și rezultate.”
„Starea Uniunii noastre este cea mai puternică de până acum. Dar starea Uniunii noastre poate părea și cea mai precară de până acum”, a declarat președinta Comisiei, Ursula von der Leyen. Ea a subliniat că relansarea economiei Europei este prioritatea noastră numărul unu, făcând referire la Foaia de parcurs „O Europă, o piață” și afirmând că, până la sfârșitul anului viitor, „putem și trebuie să finalizăm această revizuire istorică a pieței unice”.
„Prosperitatea și securitatea noastră viitoare vor depinde în mare măsură de modul în care gestionăm punctele de basculare ale vremurilor noastre: schimbările climatice și inteligența artificială”, a afirmat aceasta, subliniind că „Europa poate, trebuie și va rămâne pe drumul cel bun în vederea îndeplinirii obiectivelor sale climatice”. Von der Leyen a anunțat un nou cadru pentru reziliența la schimbările climatice ce va fi prezentat de Comisie, o Alianță pentru asigurarea riscurilor climatice, un Plan european de gestionare a valurilor de căldură și o Inițiativă europeană privind apa.
În ceea ce privește inteligența artificială, Ursula von der Leyen a subliniat că Europa trebuie să își sporească masiv capacitatea de calcul și să dezvolte noi modalități de utilizare a fondurilor publice și private pentru a investi în cele mai promițătoare start-upuri și întreprinderi europene. În domeniul sănătății, al transporturilor, al produselor agroalimentare, al producției avansate, al apărării și al spațiului, inteligența artificială industrială are cel mai mare potențial, a afirmat ea, anunțând prezentarea în curând de către Comisie a unor „inițiative revoluționare în aceste sectoare”.
Vorbind despre sistemul internațional bazat pe norme supus fragmentării, președinta Comisiei a declarat că „trebuie să ne reimaginăm de urgență parteneriatele”. Adresându-se direct prim-ministrului Canadei, Mark Carney, aflat în sală, ea a declarat: „Aș dori să colaborez cu dumneavoastră pentru a permite Canadei să fie primul membru asociat al UE”.
Vorbind despre securitate și amenințările hibride cu care se confruntă Europa, von der Leyen a spus că Europa are nevoie de un protocol de securitate de urgență pentru a coordona răspunsul european, pentru a descuraja continuarea escaladării și pentru a atenua impactul. Având în vedere natura și amploarea riscurilor aflate în joc, ea a anunțat prezentarea de către Comisie a unor idei „pentru ca un consiliu european de securitate să devină realitate”. În ceea ce privește războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, ea a reiterat sprijinul de neclintit al UE pentru Ucraina și a afirmat că UE își va înăspri sancțiunile împotriva Rusiei.
Referindu-se la evenimentele din Ceuta din timpul verii, von der Leyen a afirmat că „frontiera de la Ceuta este o frontieră europeană. Pentru că Ceuta este Spania. Ceuta este Europa. Iar Europa vă va sta alături”. Ea a subliniat, de asemenea, reducerea cu 55% a numărului de sosiri ilegale în ultimii doi ani și scăderea suplimentară de 35% din acest an. „Mesajul Europei este clar: vom respecta întotdeauna valorile și drepturile noastre fundamentale. Dar nu vom face niciodată vreun compromis de la apărarea granițelor noastre”.
Referitor la platformele de comunicare socială, von der Leyen a anunțat că va propune mâine un act legislativ al UE (EU KIDS Act). „Nicio rețea socială până la vârsta de 13 ani. Niciun cont personal până la vârsta de 15 ani… De la 13 ani și până la împlinirea vârstei de 15 ani, copiii vor avea acces numai la miniconturi create și supravegheate de părinți, cu funcționalități restrânse și o durată de utilizare limitată la o oră pe zi. Iar pentru utilizatorii cu vârste cuprinse între 15 și 18 ani, platformele vor fi obligate să aplice măsuri de proiectare în vederea utilizării sigure”. „Europa are puterea de a acționa. Noi hotărâm care sunt regulile noastre, nu companiile Big Tech”, a declarat von der Leyen.
Intervențiile grupurilor politice
Manfred Weber (PPE, Germania) a declarat că Europa este lovită de trei șocuri majore: schimbări tehnologice rapide provocate de inteligența artificială, o schimbare geopolitică profundă și o insecuritate economică din ce în ce mai mare, reflectată în pierderea de locuri de muncă în industrie. El a susținut că răspunsul Europei trebuie să se bazeze pe ascultarea cetățenilor, nu pe ținerea de prelegeri, și pe urmărirea unor politici pragmatice, inclusiv în ceea ce privește clima și industria autovehiculelor. El s-a declarat de acord cu propunerea președintei von der Leyen de a consolida protecția copiilor în mediul online și a solicitat o cooperare europeană mult mai strânsă în domeniul apărării, inclusiv o piață unică pentru armament, structuri de comandă comune, drone și sateliți. În ceea ce privește economia, Weber a solicitat investiții mai puternice în inteligența artificială și competitivitate și și-a exprimat sprijinul pentru un buget pe termen lung solid al UE. Acordurile comerciale, cum ar fi CETA, nu se referă numai la accesul pe piață, ci și la construirea de alianțe într-o ordine mondială în schimbare, a adăugat acesta.
Iratxe García (S&D, Spania) a solicitat UE „să dea dovadă de curaj” în lupta împotriva schimbărilor climatice și să pună capăt dependenței de combustibilii fosili din partea regimurilor autocratice. Proiectul european „nu va supraviețui dacă cetățenii noștri nu pot trăi cu demnitate”, a afirmat ea, solicitând adoptarea legii privind locuințele accesibile, precum și a legislației privind locurile de muncă de calitate. García a solicitat o garanție pentru drepturile femeilor. Ea a insistat, de asemenea, asupra faptului că frontierele UE trebuie apărate „fără a ne abandona valorile”. Ea a solicitat suspendarea acordurilor de asociere UE-Israel și confiscarea activelor rusești înghețate. În ceea ce privește bugetul UE, ea a subliniat că „nu putem face mai mult cu mai puțin”. García a concluzionat că „Europa secolului XXI va fi posibilă numai dacă forțele proeuropene lucrează împreună, fără să privească spre extrema dreaptă”.
„Există acum, în 2026, două Europe”, a declarat Jordan Bardella (PfE, Franța). „Există Europa celor care scriu regulile, a birocraților care risipesc banii publici și care inventează impozitele de mâine (…) și apoi există Europa celor care trebuie să plătească”. El a denunțat, prin legislația ETS2, „bătaia insuportabilă a clasei mijlocii și a clasei muncitoare” și a adăugat că Europa „protejează din ce în ce mai puțin”, subliniind situația din Ceuta. „Popoarele Europei așteaptă un singur lucru: ca UE să protejeze granițele”, a declarat el. În ceea ce privește politica economică, Bardella a denunțat „marele paradox european”: „Reglementăm ceea ce nu mai știm să producem și importăm ceea ce ne-a fost interzis să producem (…); să îmbrățișăm în sfârșit preferința europeană în achizițiile publice”, a declarat el.
Patryk Jaki (ECR, Polonia) a declarat că birocrația excesivă a UE continuă să împiedice creșterea economică și inovarea. El a solicitat măsuri de protejare a cetățenilor și a întreprinderilor de creșterea prețurilor la energie, inclusiv prin revizuirea politicilor verzi care, în opinia sa, cresc costurile și împiedică competitivitatea. În ceea ce privește migrația, Jaki a solicitat o punere în aplicare mai strictă a normelor existente și mai multe resurse pentru gestionarea și protecția frontierelor UE. El a criticat, de asemenea, planurile de a restricționa accesul tinerilor la platformele de comunicare socială, argumentând că tinerii au nevoie de o mai mare stabilitate economică, de locuri de muncă de calitate și de condiții de viață decente, mai degrabă decât de restricții privind libertatea lor online și offline.
Valerie Hayer (Renew, Franța) a solicitat o nouă viziune pentru Uniunea Europeană și pentru radicalismul proeuropean. Ea a solicitat o lege europeană privind reziliența la schimbările climatice și gestionarea riscurilor, precum și investiții în inovare și asumarea poziției de lider mondial pentru un cadru juridic privind inteligența artificială. Europa trebuie să se opună puternic Rusiei și să continue să sprijine Ucraina, a afirmat ea. UE trebuie să-și extindă sfera de influență și să devină un refugiu sigur pentru democrații lumii, a adăugat Hayer. În încheiere, ea a solicitat un buget ambițios, care să aducă beneficii cetățenilor.
Terry Reintke (Verzi, Germania), a subliniat că Europa se află deja într-o situație de urgență climatică și a acuzat liderii UE că nu răspund în mod adecvat la incendiile forestiere, valurile de căldură și decesele cauzate de căldură din această vară. Ea a criticat eforturile de slăbire a Pactului verde și a anunțat că grupul său va solicita o comisie de anchetă cu privire la deficiențele în aplicarea legislației UE în domeniul climei deja convenite. Reintke a solicitat un calendar clar pentru eliminarea treptată a combustibililor fosili, o taxă pe profiturile excepționale pentru a-i face pe poluatori să plătească și un plan de adaptare la schimbările climatice finanțat în mod corespunzător în următorul buget al UE. Ea a cerut Europei să acționeze cu mai multă încredere împotriva celor descriși ca fiind adversari puternici, inclusiv Donald Trump, oligarhii din sectorul tehnologic și Vladimir Putin.
„Un rezervor plin de benzină depășește deja 100 de euro și milioane de oameni trebuie să aleagă între a mânca, a se adăposti și a se deplasa”, a declarat Manon Aubry (Stânga, Franța). Ea a cerut o înghețare a prețurilor și o „taxă pe superprofiturile companiilor petroliere”. Aubry a denunțat „vasta agendă de dereglementare” a Comisiei. „Preferați politica pământului pârjolit care desemnează ecologia drept inamic, mai degrabă decât o transformare profundă a modelelor economice”, s-a plâns ea. Aubry a criticat absența unui „mandat democratic și popular” pentru înființarea unui consiliu european de securitate și a unei relații speciale cu Canada. Ea a denunțat, de asemenea, absența sancțiunilor împotriva Israelului și nesuspendarea acordului de asociere ca răspuns la situația din Fâșia Gaza.
René Aust (ESN, Germania) a descris starea Uniunii ca fiind una a frontierelor pierdute și a competitivității pierdute. El a spus că în timpul unui atac de șapte săptămâni la frontierele UE, situația a fost cumplită, dar nu s-a făcut nimic și că Europa nu este o fortăreață. El a solicitat mai puține structuri birocratice și administrație inutilă, afirmând că s-a făcut exact contrariul. Aust a salutat faptul că partidele patriotice câștigă teren în Europa și depun eforturi pentru a realiza „Europa pe care ne-o dorim cu toții”.
