Un mic contingent militar francez a sosit în capitala Groenlandei, Nuuk, în cadrul unei misiuni de recunoaștere la care participă mai multe state europene, în timp ce președintele american Donald Trump continuă să susțină că Statele Unite au nevoie de control asupra insulei arctice pentru securitatea națională.
Desfășurarea limitată implică și Germania, Suedia, Norvegia, Finlanda, Olanda și Marea Britanie și are loc în contextul unor tensiuni crescute legate de statutul Groenlandei, teritoriu semi-autonom aflat sub suveranitatea Danemarcei.
Semnal politic din partea Europei
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că prezența militară inițială va fi consolidată în perioada următoare cu „resurse terestre, aeriene și maritime”. Diplomatul francez Olivier Poivre d’Arvor a descris misiunea drept un semnal politic clar adresat Washingtonului.
„Acesta este un prim exercițiu. Vom arăta Statelor Unite că NATO este prezent”, a declarat Poivre d’Arvor, precizând că desfășurarea inițială a Franței a implicat 15 militari.
Declarațiile au fost făcute la scurt timp după ce miniștrii de externe ai Danemarcei și Groenlandei s-au deplasat la Washington pentru discuții cu vicepreședintele american JD Vance.
Reacții după discuțiile de la Washington
După întâlnire, ministrul danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, a declarat că dialogul a fost constructiv, însă a recunoscut existența unui „dezacord fundamental” între părți. Ulterior, acesta a criticat în mod deschis tentativa lui Donald Trump de a cumpăra Groenlanda.
În paralel, președintele american și-a reiterat poziția, afirmând în Biroul Oval că „SUA are nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională”. Deși nu a exclus utilizarea forței, Trump a spus că speră la o soluție negociată cu Danemarca.
„Nu există nimic ce Danemarca poate face dacă Rusia sau China ar dori să ocupe Groenlanda, dar există tot ce putem face noi”, a declarat Trump.
Poziția Casei Albe și reacții europene
Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a afirmat că desfășurarea de trupe europene suplimentare nu influențează poziția președintelui american.
„Nu afectează deloc obiectivul său de a achiziționa Groenlanda”, a declarat aceasta.
Premierul polonez Donald Tusk a exclus participarea Poloniei la misiunea militară europeană, avertizând însă că o intervenție americană ar reprezenta „un dezastru politic”.
„Un conflict sau o tentativă de anexare a teritoriului unui membru NATO de către un alt membru NATO ar fi sfârșitul ordinii de securitate care ne-a protejat timp de decenii”, a spus Tusk.
Reacția Rusiei și contextul NATO
Ambasada Rusiei în Belgia și-a exprimat „îngrijorarea serioasă” față de consolidarea prezenței NATO în Arctica, acuzând alianța că invocă în mod fals amenințări din partea Moscovei și Beijingului.
În realitate, desfășurarea europeană constă din câteva zeci de militari, în cadrul unor exerciții comune conduse de Danemarca, sub denumirea Operațiunea Arctic Endurance. Durata misiunii nu a fost clar stabilită.
Contribuțiile statelor europene
Finlanda a trimis doi ofițeri de legătură, Germania a desfășurat 13 soldați cu un avion de transport A400M, iar Suedia, Norvegia, Marea Britanie și Olanda au trimis ofițeri militari la Nuuk.
Autoritățile daneze au anunțat că prezența militară va fi sporită în perioada următoare, cu scopul de a consolida „amprenta NATO în Arctica, în beneficiul securității europene și transatlantice”.
Poziția Danemarcei și a Groenlandei
Premierul danez Mette Frederiksen a declarat că apărarea Groenlandei este o responsabilitate comună a NATO, iar ministrul Apărării, Troels Lund Poulsen, a precizat că se urmărește o prezență militară „în rotație”, cu participarea aliaților la exerciții și antrenamente.
Copenhaga a respins argumentul lui Trump potrivit căruia ar exista o amenințare imediată din partea Chinei sau Rusiei. Ministrul de externe Rasmussen a afirmat că Danemarca și Groenlanda pot gestiona situația de securitate actuală, potrivit BBC.
Groenlanda respinge ideea anexării
Prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a declarat că teritoriul se află în centrul unei crize geopolitice, dar a subliniat ferm poziția populației locale.
„Groenlanda nu vrea să fie deținută de Statele Unite. Nu vrea să fie guvernată de Statele Unite și nu vrea să facă parte din Statele Unite”, a afirmat acesta.
